25 septembrie 2018
Asociația Promo-LEX, Asociația Împotriva Violenței „Casa Marioarei” și Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, anunță un Concurs de creare a spoturilor video în cadrul Campaniei Internaționale „16 Zile de activism împotriva violenței în bază de gen”.
Concursul este organizat în parteneriat cu Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova (IGP al MAI).
Scopul Campaniei este sporirea gradului de sensibilizare și conștientizare de către populația Republicii Moldova a formelor și consecințelor violenței împotriva femeilor și fetelor, precum și aplicarea mecanismelor disponibile de prevenire şi combatere la nivel comunitar, regional şi național.
Mesajul campaniei din anul 2018 este #HearMeToo. End violence against Women and Girls! (Auziți-ne! Opriți violența față de femei și fete). Pentru mai multe detalii cu privire la tematica campaniei pentru anul 2018, vedeți secțiunea Despre Campania „16 Zile de activism împotriva violenței în bază de gen”.
Concursul este adresat studenților Catedrei Multimedia din cadrul AMTAP.
În cadrul concursului vor fi premiate 3 cele mai bune spoturi video care vor aborda tematica, scopul și mesajul campaniei.
Concursul este lansat în cadrul Proiectului „Promovarea respectării drepturilor femeilor în Moldova prin combaterea violenței în bază de gen”, implementat de către Asociația Promo-LEX, Asociația Împotriva Violenței „Casa Marioarei” și Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, susținut financiar de către Uniunea Europeană. Obiectivul general al proiectului este de a spori respectarea drepturilor femeilor în Moldova prin combaterea violenței în bază de gen.
Pentru mai multe detalii cu privire la desfășurarea concursului consultați Regulamentul Concursului.
Anexă: Anunț concurs
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
REGULAMENT de desfășurare a CONCURSULUI
de creare a Spoturilor Video
în cadrul Campaniei „16 Zile de activism împotriva violenței în bază de gen”
(1) Organizatorii & participanții Concursului
- Concursul este organizat de către Asociația Promo-LEX, Asociația Împotriva Violenței „Casa Marioarei” și Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, în parteneriat cu AMTAP și IGP al MAI.
- Concursul este adresat studenților Catedrei Multimedia din cadrul AMTAP.
(2) Scopul Concursului
- Sporirea gradului de sensibilizare și conștientizare de către populația Republicii Moldova a formelor și consecințelor violenței împotriva femeilor și fetelor, precum și aplicarea mecanismelor disponibilede prevenire şi combatere la nivel comunitar, regional şi național, prin intermediul promovării spoturilor video tematice.
(3) Perioada de desfășurare a Concursului
- Concursul de spoturi video se va desfășura în perioada 25 septembrie – 10 decembrie 2018.
(4) Etapele Concursului
Etapa I: 25.09.2018 / Lansarea Concursului și înscrierea participanților în concurs. Promo-LEX va informa studenții din cadrul AMTAP cu privire la desfășurarea Concursului. Participanții se pot înscrie în mod individual sau pe echipe. Doritorii de a participa în cadrul concursului vor transmite un mesaj de confirmare prin e-mail la adresa [email protected] Persoana de contact: Olga Manole. Perioada de înregistrare 25-30 septembrie 2018.
Etapa II: 25.09.2018 – 19.11.2018 / Realizarea spoturilor video de către participanții din cadrul concursului. În perioada dată, participanții din cadrul concursului pot solicita suport informațional din partea organizatorilor concursului.
Etapa III: 01.11.2018 / Constituirea Juriului care va evalua spoturile video în cadrul concursului. Juriul va fi compus din reprezentanții organizațiilor și instituțiilor organizatoare a concursul. Juriul va include minim 5 – maxim 9 membri (obligatoriu număr impar).
Etapa IV: 19.11.2018 / Prezentarea spoturilor video organizatorilor concursului. Participanții din cadrul concursului, vor transmite persoanei de contact din cadrul Asociației Promo-LEX, spoturile video create în cadrul concursului. Spoturile pot fi transmise online sau pe dispozitive de stocare a informației (usb, dvd etc.).
Etapa V: 20.11.2018 – 22.11.2018 / Validarea spoturilor. Juriul va valida spoturile prezentate în cadrul concursului. La această etapă, vor fi selectate spoturile care corespund termenilor de referință generali. Spoturile care nu corespund acestor termeni, vor fi excluse din concurs. Concurenții respectivi vor fi informați în timp util despre acest fapt, inclusiv prin motivarea deciziei.
Etapa VI: 25.11.2018 – 9.12.2018 / Promovarea spoturilor validate pentru participare în cadrul concursului. Spoturile vor fi plasate pe contul de Youtube a Asociației Promo-LEX și promovate prin intermediul rețelelor de socializare ale acesteia (sponsorizat). Astfel, în perioada 25.11.2018 – 9.12.2018 spoturile vor fi disponibile și promovate pe on-line pentru vizionare și apreciere de către publicul larg.
Etapa VII: 26.11.2018 – 7.12.2018 / Evaluarea spoturilor de către Juriu și desemnarea câștigătorilor concursului. În perioada dată, Membrii Juriului vor evalua spoturile în baza formularelor de evaluare individuale tipizate. Spoturile vor fi evaluate în baza criteriilor stabilite în prealabil (indicate în formularul de evaluare tipizat).
Ulterior, Membrii Juriului se vor întruni într-o ședință (7.12.2018), în cadrul căreia se vor analiza rezultatele evaluărilor individuale și se vor face totalurile.
Câștigătorii concursului vor fi desemnați de către Juriu. Decizia se va lua prin simpla majoritate a voturilor.
În procesul de luare a deciziei, Juriul va ține cont de punctajul obținut de fiecare spot în parte. De asemenea, Juriul va lua în calul și popularitatea spotului (numărul de vizualizări, aprecieri și distribuții ale spoturilor pe rețele de socializare, acumulate în perioada de promovare).
În total, vor fi desemnați 3 câștigători ai concursului: Locurile I, II și III.
Etapa VII: 10.12.2018 / Festivitatea de premiere a câștigătorilor concursului. În acest sens, Asociația Promo-LEX va organiza un eveniment public, în cadrul căruia vor fi premiați câștigătorii concursului. Evenimentul va fi organizat pe 10 decembrie, Ziua Internațională a drepturilor Omului.
Câștigătorii concursului (Locurile I -III) vor primi premii speciale, care vor fi acordate de către organizatori. Toți participanți vor primi Diplome de participare în cadrul concursului.
(5) Termeni de referință pentru realizarea spoturilor:
- Durata: minim 30 – maxim 60 secunde;
- Genul/Tipul spotului: la discreția participanților;
- Format de prezentare a spotului: potrivit pentru promovare pe resurse online;
- Spoturile pot fi create în limbile Română și/sau Rusă;
- Se încurajează subtitrarea spoturilor. De exemplu: spoturile realizate în limbă română pot fi subtitrate în limba rusă și viceversa.
- Spoturile vor utiliza / promova sloganul general al campaniei Mesajul campaniei este #HearMeToo. End violence against Women and Girls! (Auziți-ne! Opriți violența față de femei și fete) și hashtag-ul #hearmetoo.
- Spoturile vor include, obligatoriu, generic și packshot. Formatul și conținutul acestora va fi oferit candidaților înscriși în concurs.
(6) Criterii de validare a spoturilor:
- Spotul a fost prezentat de către un candidat eligibil, înscris în concurs;
- Spotul a fost prezentat în termenii stabiliți (cel târziu pe 19.11.2018);
- Spotul se încadrează în tematica concursului;
- Spotul a fost prezentat în formatul solicitat (format potrivit pentru web, durata 30-60 secunde);
- Spotul include packshot, conform cerințelor concursului;
- Spotul nu include limbaj licențios, nuduri cu conotație sexuală și scene de violență, în special violență fizică și sexuală. (Acțiunile de violență pot să reiasă din contextul spotului, dar nu să fie prezentate în mod direct. Specialiștii în domeniu recomandă excluderea scenelor și imaginilor de violență din cadrul campaniilor/materialelor de comunicare deoarece ele și mai tare amplifică suferința femeilor și le prezintă doar în calitate de victime).
În cazul în care, cel puțin unul dintre aceste criterii nu este respectat, spotul va fi invalidat și exclus din concurs.
(7) Criterii de evaluare a spoturilor:
- Spotul este relevant și reflectă tematica concursului;
- Originalitatea scenariului;
- Calitatea artistică a spotului;
- Calitatea tehnică a spotului.
Pentru fiecare criteriu se va acorda un punctaj: 0 (minim) – 10 (maxim).
(8) Dreptul de autor:
- Toate drepturile de autor vor aparține autorilor spoturilor video;
- Asociația Promo-LEX își rezervă dreptul nelimitat de utilizare, în scopuri necomerciale, a spoturilor înscrise în concurs, inclusiv în cadrul campaniilor ulterioare.
(9) Calendarul etapelor Concursului
| Nr. |
Denumirea Activității |
Perioada/Data |
| 1 |
Lansarea Concursului |
25.09.2018 |
| 2 |
Înscrierea participanților în Concurs |
25.09.2018 – 30.09.2018 |
| 3 |
Realizarea spoturilor video |
25.09.2018 – 19.11.2018 |
| 4 |
Constituirea Juriului |
01.11.2018 |
| 5 |
Prezentarea spoturilor video organizatorilor concursului |
19.11.2018 |
| 6 |
Validarea spoturilor pentru participare în cadrul concursului |
20.11.2018 – 22.11.2018 |
| 7 |
Promovarea online a spoturilor validate pentru participare în cadrul concursului |
25.11.2018 – 09.12.2018 |
| 8 |
Evaluarea individuală a spoturilor de către Juriu |
26.11.2018 – 7.12.2018 |
| 9 |
Ședința Juriului, desemnarea câștigătorilor concursului |
7.12.2018 |
| 10 |
Festivitatea de premiere a câștigătorilor concursului |
10.12.2018 |
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Despre CAMPANIA „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”
- Campania internațională „16 Zile de activism împotriva violenței în bază de gen”
Campania internațională „16 Zile de activism împotriva violenței în bază de gen” a fost inițiată de Center for Women’s Global Leadership (CWGL) în anul 1991. În scopul oferirii unui simbolism perioadei de desfășurare a campaniei, pentru lansarea acestui eveniment a fost stabilită data de 25 noiembrie – Ziua Internațională de Luptă împotriva Violenței asupra Femeii, iar pentru încheiere, data de 10 decembrie – Ziua Internațională a Drepturilor Omului. Astfel pentru a evidenția faptul că actele de violență reprezintă o gravă încălcare a drepturilor omului a fost creată o asociere simbolică între aceste date.
Scopul general al Campaniei este de a preveni şi combate violența în bază de gen prin creșterea gradului de conștientizare a violenței drept încălcare a drepturilor omului, consecințele şi costurile acesteia, mecanismele de combatere la nivel comunitar şi național.
Pe parcursul celor 16 zile, numeroase organizații non-guvernamentale, asociații și comunități din întreaga lume desfășoară proiecte, activități și campanii ce au ca scop principal reducerea violenței în bază de gen.
Ziua de 25 noiembrie este proclamată ziua “Orange” (portocalie). La data de 25 noiembrie se poartă portocaliu – astfel, oamenii din întreaga lume aderă, susțin și se implică în activități orientate spre eradicarea violenței asupra femeilor.
În fiecare an, Campania ONU stabilește tematica și mesajul pentru campania „16 Zile de activism împotriva violenței în bază de gen”. Tematica și mesajul se stabilesc în dependență de problemele actuale și tendințele actuale.
- TEMATICA CAMPANIEI „16 ZILE DE ACTIVISM ÎMPOTRIVA VIOLENȚEI ÎN BAZĂ DE GEN” DIN 2018
În anul 2018, tema Campaniei „16 Zile de activism împotriva violenței în bază de gen” va fi #Hear Me Too: End Violence against Women and Girls (traducerea în limba română – „Auziți-mă și pe mine! Opriți violența față de femei și fete”).
Supraviețuitoarele violenței de gen, activiștii la nivel local și apărătorii drepturilor femeilor din întreaga lume lucrează fără încetare pentru a ridica gradul de conștientizare cu privire la problema dată și pentru a face dreptate și justiție în problemele legate de violența împotriva femeilor. Pentru o perioadă mult prea lungă, reducerea sistemică la tăcere a victimelor/supraviețuitoarelor și impunitatea pentru agresori a dus la o înrădăcinare endemică a violenței. Totuși, în ultimii ani, acțiunile pentru schimbare au obținut putere, deoarece tot mai multe femei au început să-și spună povestea folosind platformele de media socială și rețelele de socializare și să cheme la schimbare cu #MeToo, #TimesUp, ‘Ni una menos’, #NotOneMore, #BalanceTonPorc și multe alte mișcări. Chiar dacă denumirile și contextele diferă, ele au o temă unică. Aceste povești aduc la lumină un abuz extensiv de putere comis de bărbați față de femei din întreaga lume.
Impactul acestor mișcări a demonstrat că schimbarea durabilă este posibilă prin unitate. Acum trebuie să consolidăm momentul pavat de supraviețuitorii și avocații din toate colțurile lumii. Campania îndeamnă sistemul ONU și partenerii din toate sectoarele să susțină supraviețuitoare, mișcările femeilor și pe apărătorii drepturilor femeilor pentru a pune capăt violenței sistemice împotriva femeilor și fetelor.
În ultimul an, mișcarea #MeToo a generat în întreaga lume discuții publice cu privire la hărțuirea sexuală și alte forme de violență împotriva femeilor. Cunoaștem că în spatele fiecărui caz de răsunet, stau nenumărate femei din întreaga lume care au vorbit și au luat măsuri pentru a opri violența împotriva femeilor. Unele fac acest lucru de câțiva ani, iar altele au vorbit pentru prima dată. Tema „Hear Me Me Too” a fost aleasă pentru a utiliza diferitele platforme pentru a amplifica vocile apărătorilor și activiștilor pentru drepturile femeii din întreaga lume.
Campania din 2018 #HearMeToo are drept scop mobilizarea sistemului ONU, a guvernelor, a societății civile, a școlilor și universităților, a sectorul privat și a persoanelor fizice pentru a se solidariza cu supraviețuitoarele, mișcările femeilor și apărătorii drepturilor femeilor, care lucrează să pună capăt violenței împotriva femeilor și fetelor.
- Exemplu de Concurs similar
Asociația Promo-LEX, Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii ”Memoria” și Asociația împotriva Violenței în Familie ”Casa Mărioarei” desfășoară, anual, campanii de prevenire și combatere a violenței în bază de gen în Republica Moldova.
Un Concurs similar a fost realizată de către Asociația Promo-LEX în anul 2013, în parteneriat cu IGP al MAI și AMTAP. În cadrul concursului au participat studenții anului II din cadrul Catedrei Multimedia AMTAP, care au realizat 9 spoturi video.
Spoturile pot fi accesate aici:
https://www.youtube.com/playlist?list=PLneX3qyvBZ-wkelMLIVf3aGZGHrJecLZO
Spoturile premiate pot fi accesate aici:
https://promolex.md/7689-au-fost-desemnati-castigatorii-concursului-filmului-de-scurt-metraj-in-cadrul-campaniei-16-zile-de-actiuni-impotriva-violentei-asupra-femeii/?lang=ro
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
CONTEXT TEMATIC
VIOLENȚA DE GEN
Violența de gen este tipul de violență îndreptată împotriva unei persoane pe motive ce au de-a face cu genul sau sexul unei persoane. Aceasta include violența domestică (în familie), violul, abuzul sexual, hărțuirea sexuală, traficul de ființe umane şi prostituția forțată. În timp ce atât femeile, bărbații, cât şi băieții şi fetele pot fi la fel de afectați, femeile şi fetele sunt principalele victime ale violenței de gen. Violența de gen față de femei și fete este una dintre cele mai sistematice și răspândite încălcări ale drepturilor omului din întreaga lume.
În Republica Moldova, violența în familie este una dintre cele mai răspândite forme ale violenței de gen. Conform datelor IGP al MAI, în 2017, au fost înregistrate 2909 cazuri de violență în familie, dintre care 956 cauze penale, iar 1953 contravenționale.
Din numărul total de 956 cauze penale în sfera relațiilor familiale, în funcție de calificarea juridică a faptei, în 2017 au fost comise: 31 omoruri (art. 145 CP); 15 vătămări grave a integrității corporale (art. 151 CP); 34 violuri (art. 171 CP); 23 acțiuni violente cu caracter sexual (art. 172 CP); 3 cazuri de raport sexual cu o persoană care nu a împlinit vârsta de 16 ani (art. 174 CP); 1 caz de acțiuni perverse (art. 175 CP); 853 cazuri de alte forme de violență în familie (art. 201¹ CP).
Analiza infracțiunilor în baza de gen comise în sfera relațiilor familiale, denotă faptul că 80% dintre victime sunt femei.[1]
Chiar dacă statisticile oficiale arată o creștere semnificativă a cazurilor de violență în familie înregistrate, studiile demonstrează că fenomenul este subraportat. Conform raportului sociologic realizat de CBS AXA[2] în anul 2014, nouă din zece persoane consideră că actele de violență în familie nu sunt raportate de către victime. Mai mult de jumătate din respondenți consideră că unele femei victime ale violenței evită să denunțe aceste cazuri pentru că le este teamă de agresor. Mai mult de o treime din respondenți consideră că femeile tolerează actele de violență cu scopul de a păstra familia și din necunoaștere mecanismelor de soluționare a actelor de violență. Pe când unul din zece respondenți consideră că femeile nu au încredere în instituțiile abilitate să intervină în cazurile de violență în familie. Datorită faptului că violența se manifestă prin controlarea şi izolarea victimelor, cărora le este greu să accepte necesitatea raportării acestor fapte autorităților, fiind adesea supuse unor presiuni puternice din partea agresorului, a rudelor sau a altor persoane pentru a renunța la plângere. Rata joasă de raportare a cazurilor de violență în familie este confirmată și de studiul “Bărbații și egalitatea între femei și bărbați în Republica Moldova”, conform căruia doar 8,4% dintre femeile abuzate, în cadrul familiei/cuplului, au semnalat cazul la poliție. Numărul mic al femeilor care apelează la poliție este determinat de gradul de mulțumire redus față de intervenția poliției.
În pofida existenței unui cadru normativ cuprinzător, Asociația Promo-LEX constată mai multe probleme cheie legate de punerea în aplicare a dispozițiilor legale privind prevenirea și combaterea violenței domestice. Aceste probleme se referă în principal la refuzul de a emite ordine de reținere în cazurile de violență psihologică, practici neuniforme de urmărire penală pentru acte de violență în familie, aplicarea neuniformă a legii și impunitatea agresorilor în cazurile de încălcare a ordinelor de restricționare.
Articolul 171 din Codul Penal al RM definește violul ca „raport sexual săvârșit prin constrângere fizică sau psihică a persoanei sau profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-şi exprima voința”. Violul se pedepsește cu închisoare de la 3 la 5 ani. Cazurile grave, cele care implică minori de până la 14 ani, care se soldează cu contaminarea victimei cu SIDA sau decesul victimei, se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani sau cu detenție pe viață.
Conform datelor statistice, ale MAI[3], în anul 2017, în Republica Moldova au fost înregistrate 539 infracțiuni cu privire la viața sexuală, dintre care 272 violuri. Datele neoficiale însă, indică că, în Moldova, cel puțin o femeie/fată este violată în fiecare zi.
Conform analizei efectuate de Centrul Internațional La Strada[4], jumătate dintre victimele violurilor au vârsta între 14 și 18 ani. 30% din cazuri sunt examinate timp de 2-3 zile, timp în care multe probe sunt deja distruse. Astfel, reacția tardivă a organelor de drept (poliția) duce la îngreunarea probării cazurilor de viol.
De asemenea, multe cazuri de viol sunt calificate în baza unui alt articol din Codul Penal care prevede sancțiuni mult mai blânde pentru agresori „întreținerea unui raport sexual cu o persoană care nu a împlinit vârsta de 16 ani” (Art. 174 CP)[5].
Nici ajunse în instanță, victimele violurilor nu pot fi sigure că le vor fi respectate drepturile. Practica arată că acestea sunt în continuare nedreptățite. Potrivit instanță, jumătate dintre victime ajung să depună mărturii în prezența abuzatorului, ceea ce le face să retrăiască momentele abuzului la care a fost supusă[6].
Articolul 173 din Codul Penal al RM definește hărțuirea sexuală în felul următor: „Hărțuirea sexuală, adică manifestarea unui comportament fizic, verbal sau nonverbal, care lezează demnitatea persoanei ori creează o atmosferă neplăcută, ostilă, degradantă, umilitoare, discriminatorie sau insultătoare cu scopul de a determina o persoană la raporturi sexuale ori la alte acțiuni cu caracter sexual nedorite, săvârșite prin amenințare, constrângere, șantaj, se pedepsește cu amendă în mărime de la 650 la 850 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 140 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.[7]”
Dispoziții cu caracter extra penal, privind hartuirea sexuală, se regăsesc și în actele normative ale mai multor instituții publice, în mare parte, în regulamente interne ce țin de etica angajaților.
În Moldova, „hărțuirea sexuală” însă pare să fie încă o temă tabu, or, multe persoane susțin că fenomenul există, dar cadrul legal care incriminează hărțuirea sexuală nu funcționează adecvat.
Hărţuirea sexuală rămâne a fi, de regulă, greu de probat juridic, deoarece asemenea cazuri sunt privite de părți mai mult ca o problemă de percepere şi receptare a unor semnale şi comportamente.
Unii avocați recunosc că înainte de a merge în instanță cu o cauză penală pe hărțuire sexuală, aceștia țin să-şi informeze clienții despre presiunea emoțională la care ar putea fi supuși.
Din 2010, în R. Moldova au fost înregistrate sub 100 de cauze penale privind infracțiunea prevăzută de art.173, „hărțuire sexuală”, dintre care pentru 67% urmărirea penală a finalizat. Dintre acestea, 44% au fost transmise în judecată, 37% dintre cauzele penale au fost încetate, 16% dintre cauze au fost clasate şi circa 2% suspendate.
Cazurile de hărțuire sexuală se referă la foști iubiți, concubini sau soți. O altă categorie se referă la relații de muncă sau relații student-profesor la universitate.
Victimele infracțiunilor de hărțuire sexuală se confruntă cu un sistem birocratic, care nu este pregătit să le ofere protecție, asistență şi realizarea dreptului la un proces echitabil. Astfel, din momentul săvârșirii infracțiunii până la condamnarea persoanei, victimele se confruntă cu o serie de încălcări ale drepturilor lor, abordări preconcepute, stereotipuri, intimidări, acțiuni discriminatorii. Aceste încălcări descurajează victimele să susțină plângerile până la capăt, fiind de cele mai multe ori nevoite să cedeze prin retragerea plângerilor şi împăcare.
O campanie globală spontană de blamare a hărțuirii sexuale, desfășurată cu genericul „me too” (#MeToo), a adus în atenția publică sute de nume de personalități notorii, care ar fi abuzat de situația lor ca să obțină favoruri sexuale de la femeile din anturajul profesional. Campania a cauzat sistarea carierei pentru multe vedete în SUA şi diverse state europene.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
DATE DE CONTACT
Asociația Promo-LEX
Adresa: blvd. Ștefan cel Mare și Sfânt 127
Tel/Fax: (0 22) 450024
www.promolex.md
Persoana de contact
Olga Manole
Coordonatoare a Programului Drepturile OmuluiAsociația Promo-LEX
Tel/Fax: (0 22) 450024, GSM: 069177101
e-mail: [email protected]
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Asociația Promo-LEX este o organizație neguvernamentală, apolitică și non-profit, constituită în anul 2002 înregistrată la Ministerul Justiției al Republicii Moldova la 19 iulie 2002. Numărul de înregistrare – 2278. Misiunea Asociației Promo-LEX este dezvoltarea democrației în Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, prin promovarea şi apărarea drepturilor omului, monitorizarea proceselor democratice şi consolidarea societății civile.
Pentru mai multe detalii, accesați www.promolex.md
@promolex.md
[1] Direcția Generală Securitate Publică a IGP al MAI al RM, Notă Informativă privind la starea infracționalității contra vieții şi sănătății persoanei, precum şi celor comise în sfera relațiilor familiale pe parcursul a 12 luni ale anului 2017, http://politia.md/sites/default/files/ni_violenta_in_familie_12_luni_2017.pdf
[2] Vezi paragraful 12, http://www.calm.md/public/files/proiecte_de_acte_normative/ministerul_muncii_/violenta_2017_2022/ro_3800_Strategie-vf-proiect-03.05.2017.pdf
[3] https://mai.gov.md/sites/default/files/document/attachments/internet1_6.xls
[4] http://lastrada.md/rom/articole/infografic-date-alarmante-privind-violenta-sexuala-in-republica-moldova-141
[5] Ibidem.
[6] Ibidem.
[7] http://lex.justice.md/md/331268/
