Azi 18 August 2010, în cadrul unei conferinţe de presă, Asociaţia Promo-LEX a lansat primul raport de monitorizare a campaniei electorale pentru referendumul constituţional republican din 5 septembrie 2010. Perioada de monitorizare: 7 iulie 2010 – 13 august 2010
Monitorizarea referendumului republican constituţional, care se va desfăşura la 5 septembrie, este un proiect realizat de Asociaţia Promo-LEX în cadrul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte. „Coaliţia 2009” este o uniune benevolă de organizaţii non-guvernamentale, care implementează proiecte întru îmbunătăţirea procesului electoral şi sporirea încrederii cetăţenilor în proces. Programele de monitorizare a alegerilor în cadrul „Coaliţiei 2009” sunt implementate atît de Promo-LEX, cît şi de alte organizaţii care fac parte din aceasta.
Efortul de monitorizare Promo-LEX va include 42 observatori pe termen lung, care vor monitoriza procesul electoral în toate circumscripţiile electorale din Republica Moldova în perioada 13 august 2010 – 10 septembrie 2010. Observatorii pe termen lung vor fi asistaţi de circa 300 observatori pe termen scurt (15% din totalul secţiilor de votare, repartizaţi în teritoriu în baza unui eşantion reprezentativ) care vor monitoriza procesul electoral în ziua scrutinului.
Sumar Executiv
Lipsa de dialog dintre partidele de guvernămînt şi opoziţia din legislativul format după 29 iulie 2009, în special pe marginea alegerii şefului statului, a condus la o criză constituţională. Partidele din cadrul AIE au convenit să concentreze reforma constituţională pe revizuirea art. 78 al Constituţiei, în vederea introducerii votării directe de către cetăţeni a Preşedintelui R. Moldova.
La 5 septembrie 2010, pentru prima dată în Republica Moldova, se va desfăşura un referendum constituţional, în cadrul căruia alegătorii urmează să se expună asupra proiectului de lege pentru modificarea articolului 78 din Constituţie, care propune alegerea directă a şefului statului. Alegătorii urmează să răspundă la întrebarea “Sînteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?”, cu una din cele două opţiuni: “Pentru” şi “Contra”.
Rapoartele de monitorizare a alegerilor parlamentare din 2005, 2007, 2009 elaborate de Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte, au servit drept sursă de inspiraţie pentru operarea unor modificări la Codul Electoral.
Comisia Electorala Centrala a adoptat un şir de regulamente şi instrucţiuni menite sa reglementeze calitatea şi transparenta procesului electoral. Cu toate acestea, în unele din aceste acte normative au fost introduse stipulări care vin în contradicţie cu prevederile Codului Electoral, sau lăsa câmp pentru interpretare.
La referendumul republican constituţional vor fi deschise secţii de votare speciale în afara sediilor diplomatice ale Republicii Moldova din alte state.
La referendumul din 5 septembrie 2010 în 45 secţii de votare va fi testat registrul electronic al alegătorilor.
La referndumul din 5 septembrie 2010, au fost înregistraţi în calitate de participanţi 25 partide politice şi organizatii social-politice. Contrar regulamentelor proprii, CEC a înregistrat în calitate de participant la referendum participanţi care nu şi-au specificat opţiunea electorala. Prin hotărîrea CEC, alegătorii au fost privaţi de dreptul de a se înscrie în calitate de participant la referendum şi respectiv de a face agitaţie electorală.
Contrar prevederilor legale, administraţia publica locală din unele raioane şi regiuni ale ţării s-a antrenat într-un proces de sensibilizare a alegătorilor cu îndemnul de a nu participa la referendumul constituţional.
Programul calendaristic aprobat de CEC, fiind coroborat cu prevederile Codului Electoral, are diverse neajunsuri şi lacune. S-au constatat cazuri de încălcare a termenelor limită pentru unele operaţiuni electorale.
Desfăşurarea referendumului republican constituţional la momentul de faţă prezintă un interes mai puţin pronuntat din partea observatorilor naţionali si internaţionali.
Două partide reprezentate în Parlament la data constituirii organelor electorale nu au delegat membri reprezentanţi în consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare.
Alegătorii domiciliaţi în regiunea transnistreana şi în unele localităţi din partea dreapta a rîului Nistru, aflate sub controlul organelor secesioniste, vor vota în continuare în secţii de votare speciale în teritorii controlate de organele constitutionale. CEC nu a constituit consilii electorale de circumscripţie pentru teritoriile menţionate.
Acest proiect este susţinut financiar şi tehnic de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare din Europa (OSCE), Ambasada Statelor Unite ale Americii, Fundaţia Est-Europeană din resursele acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida/Asdi), Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei, Fondului Naţional pentru Democraţie (NED), Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul Fundaţiei Eurasia. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor.
Varianta integrală a raportului în limba română, este disponibilă aici.
Nota: pentru informaţii suplimentare contactaţi Departamentul Juridic Promo-LEX, Pavel Postica, tel. 211622.
