Asociaţia „Promo-LEX” în perteneriat cu Asociaţia „Moştenitorii” a monitorizat desfăşurarea referendumului constituţional în 40 de secţii de votare aflate peste hotarele Republicii Moldova*.

Conform rezultatelor preliminare, în 34 din cele 40 de secţii de votare monitorizate, au votat 11,517 alegători. Din numărul total de buletine valabil exprimate, 98% au ales opţiunea „Pentru”, 1.9% au ales opţiunea „Contra”, în timp ce mai putin de 0.1% buletine au fost declarate nevalabile.
În marea majoritate a cazurilor, autorităţile electorale au demonstrat un comportament cooperant şi proactiv, necreând piedici în desfăşurarea scrutinului sau în monitorizarea acestuia de către observatori. Chiar dacă membrii birourilor electorale nu erau întotdeauna foarte bine informaţi despre îndatorările lor privind organizarea procesului de votare, aceştia nu ezitau să consulte opinia observatorilor, prevederile Codului Electoral şi a altor decizii CEC.

Totuşi, necunoaşterea procedurilor de votare a dus la cazuri de votare în baza altor acte decât paşaport sau livret de marinar. Astfel, în localitatea Padova din Italia, 2 cetăţeni au votat în baza buletinului de identitate. La una din secţiile de votare din Milano, Italia, pe durata zilei scrutinului în interiorul secţiei de votare se aflau persoane neautorizate iar membrii biroului electoral argumentau prezenţa acestora prin faptul că persoanele date erau „gazde care nu încurcă”. În aceiaşi secţie de votare au fost observate câteva cazuri de prezenţă concomitentă a 2 persoane cu drept de vot în cabina de vot. În schimb, în secţia de votare din Lisabona, Portugalia, adminsitraţia electorală nu permitea cetăţenilor să intre în cabina de vot însoţiţi de copiii minori ai acestora.

Observatorii au constatat un nivel nesatisfăcător de campanie de informare şi educare a alegătorilor peste hotarele ţării. În peste 20 de localităţi circa 300 de alegători nu au putut vota din motiv că nu aveau la sine actele de identitate necesare pentru a vota (paşaport sau livret de marinar). Mai mult ca atât, mulţi dintre cetăţeni îşi exprimau indignarea cu privire la campania foarte slabă, iar uneori chiar şi inexistentă, de informare despre scrutin. Aceste situaţii au fost constatate în o mare parte din secţiile de votare din Italia, în Cehia, Franţa (Paris), Grecia (Atena, Iraklion).
În Portugalia (Faro) şi în Italia (Padova) au fost observate postere de educaţie electorală pe care era demonstrată procedura de vot în baza buletinului de identitate.

Mai multe secţii de votare de peste hotare au fost deschise cu întârziere de la 10 minute şi pînă la 1 oră 20 minute, cu încălcarea procedurilor. Aceasta s-a întâmplat în Germania (Hamburg, Munchen), Italia (Mestre – 2 secţii, Milano – 2 secţii), Portugalia (Portimao), Spania (Madrid), Ucraina (Odesa). În majoritatea secţiilor de votare monitorizate, la momentul deschiderii, erau absenţi unii membri ai birourilor electorale. Această situaţie a fost înregistrată în toate secţiile de votare din Franţa şi Grecia, în Cehia, Ucraina, câte trei secţii de votare din Italia şi Rusia, şi în localitatea Toulouse din Franţa.

Prezenţa forţelor de ordine locale în preajma secţiilor de votare la o distanţă mai mică de 100 m în Germania (Berlin), Grecia (Atena), Italia (Mestre şi Torino), Portugalia (Lisabona), Rusia (Moscova), nu a generat evenimente de intimidare vădită – prin solicitarea actelor de identitate sau alte forme. În acelaşi timp, nu este exclus că unii cetăţeni aflaţi ilegal peste hotarele ţării s-au temut de a se prezenta la urnele de vot – lucru confirmat de mărturii ale unor alegători din localităţi unde organele de forţă nu erau prezente în preajma secţiilor de votare. În multe cazuri autorităţile electorale au fost cele care au solicitat prezenţa forţelor de ordine, fiind invocată necesitatea asigurării ordiniii şi securităţii alegătorilor, iar în cazul secţiei de votare de la Madrid pericolul unor eventuale acte de terorism.

Peste 98% din cetăţenii care au votat, adică 11,323, au fost înscrişi în listele electorale suplimentare. În anumite cazuri, secţiile de votare nici nu au liste de bază. Această situaţie a fost constatată în Grecia (Iraklion), Italia (Mestre si Bologna), Spania (Santander). Concomitent, în secţia de votare din Hamburg (Germania) mai mulţi alegători care s-au înregistrat prin intermediul site-ului CEC nu s-au regăsit în listele de bază. Tot în Hamburg, lista de bază a fost obţinută de membrii biroului în jurul orei 8 în dimineaţa scrutinului prin intermediul poştei electronice.

În Rusia, seturile cu buletine de vot destinate pentru secţia de votare Domodedovo au fost trimise la secţia din Mojaisk şi vice-versa. O altă confuzie s-a produs cu inventarul electoral destinat secţiilor de votare din Bucureşti şi Lisabona.

În Italia, nici una din secţiile de votare nu a primit urne de vot, biroul electoral a două din acestea utilizând cutii de carton pe rol de urne de vot.

Cazuri de agitaţie electorală în incinta sau în vecinătatea secţiei de votare în ziua alegerilor au fost sporadice, neconstituind o tendinţă. Un cetăţean făcea agitaţie electorală în favoarea unui participant electoral în faţa secţiei de votare din Mestre, Italia în timp ce în vecinătatea aceleiaşi secţii de votare au fost văzute multe ziare de partid ale unui alt participant la referendum.

Alarmante în schimb sunt cazurile de intimidare a alegătorilor înainte de ziua scrutinului relatate în mai multe localităţi – Italia (Mestre, Milano şi Padova), Rusia (Mojaisk şi Moscova). Chiar dacă fără dovezi directe, repetarea aceloraşi istorii de intimidări în diferite localităţi constituie o îngrijorare.

* Un număr de 79 de observatori naţionali a monitorizat desfăşurarea referendumului în secţiile de votare din Belgia (Bruxel), Cehia (Praga), Grecia (Atena, Iraklion, Salonik), Franţa (Paris, Toulouse), Germania (Berlin, Munchen, Hamburg), Spania (Madrid, Santander), Portugalia (Lisabona, Faro, Portimao), România (Bucureşti – 2, Galaţi, Timişoara, Cluj, Iaşi), Federaţia Rusă (Moscova, Domdedovo, Mojaisk, St. Peterburg), Ucraina (Odesa), Italia (Roma – 2, Mestre -2, Milano -2, Padova -2, Bologna -2, Parma, Torino, Verona, Napoli).

Acest proiect este susţinut de ”Programul privind Susţinerea Democraţiei în Moldova”, o iniţiativă comună a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei.

Proiectul este implementat cu suportul “Programului pentru Susţinerea Democraţiei în Moldova”, iniţiativă comună al Uniunii Europene şi Consiliului Europei.

Asociaţia „Promo-LEX” în perteneriat cu Asociaţia „Moştenitorii” monitorizează desfăşurarea referendumului constituţional în 40 de secţii de votare aflate peste hotarele Republicii Moldova*.

Un număr de nereguli au marcat activitatea secţiilor de votare de peste hotare monitorizate în cadrul acestui efort:
Mai multe secţii de votare de peste hotare au fost deschise cu întârziere şi cu încălcarea procedurilor. În localitatea Mestre din Italia, secţia de votare (SV) nr. 323 a fost deschisă cu o oră şi un sfert întârziere, în timp ce biroul electoral al acestei secţii de votare s-a întrunit în şedinţă pentru prima dată abia în dimineaţa scrutinului. Cu întârziere a început votarea şi în Milano (SV nr. 356), Madrid (SV nr. 339), Santander (SV nr. 370), Odesa (SV nr.350)).

În majoritatea secţiilor de votare monitorizate, la momentul deschiderii, erau absenţi unii membri ai birourilor electorale. Această situaţie a fost înregistrată în secţiile de votare din Grecia, mai multe secţii de votare din Italia şi Rusia, şi în localităţile Toulouse şi Odesa.

O îngrijorare deosebită a trezit prezenţa forţelor de ordine locale în apropierea imediată a secţiilor de votare de peste hotare. Astfel, la ora deschiderii secţiei de votare nr.338 din Moscova, 15 miliţieni în uniformă se aflau lângă sediul secţiei de votare (la ora difuzării acestui raport, miliţienii au părăsit aria din preajma secţiei de votare, revenind periodic câte unul sau doi). Similar, în preajma secţiei de votare din incinta Ambasadei Republicii Moldova în Atena (Grecia) se aflau 6 poliţişti. În Madrid (Spania), o patrulă de poliţie staţionează lângă secţia de votare. Secţia de votare din Torino a fost deschisă în preajma unei secţii de poliţie din localitate. În majoritatea cazurilor prezenţa forţelor de ordine a fost solicitată de către reprezentanţii birourilor electorale, fiind invocată necesitatea asigurării ordiniii şi securităţii alegătorilor, iar în cazul secţiei de votare de la Madrid pericolul unor eventuale acte de terorism.

În anumite cazuri, membri ai birourilor electorale au demonstart cunoaştere incompletă a procedurilor de votare. În Padova (Italia) au fost înregistrate două cazuri de votare în baza buletinului de identitate. Majoritatea alegătorilor sunt incluşi pe liste suplimentare, listele de bază fiind imperfecte. În anumite cazuri, secţiile de votare nici nu au liste de bază. Această situaţie a fost constatată în Iraklion, Grecia şi în ambele secţii de votare din Mestre, Italia.

În Rusia, seturile cu buletine de vot destinate pentru secţia de votare Domodedovo au fost trimise la secţia din Mojaisk şi vice-versa. O altă confuzie s-a produs cu inventarul electoral destinat secţiilor de votare din Bucureşti şi Lisabona.

În Italia, majoritatea secţiilor de votare nu au primit urne de vot, biroul electoral al uneia din acestea utilizând cutii de carton pe rol de urne de vot. Aceiaşi problemă în Grecia a fost soluţionată prin conlucrarea cu autorităţile publice elene care au oferit pe perioada scrutinului cabine de vot şi urne de vot transparente.

* Un număr de 80 de observatori naţionali monitorizează desfăşurarea referendumului în secţiile de votare din Belgia (Bruxel), Cehia (Praga), Grecia (Atena, Iraklion, Salonik), Franţa (Paris, Toulouse), Germania (Berlin, Munchen, Hamburg), Spania (Madrid, Santander), Portugalia (Lisabona, Faro, Portimao), România (Bucureşti – 2, Galaţi, Timişoara, Cluj, Iaşi), Federaţia Rusă (Moscova, Domdedovo, Mojaisk, St. Peterburg), Ucraina (Odesa), Italia (Roma – 2, Mestre -2, Milano -2, Padova -2, Bologna -2, Parma, Torino, Verona, Napoli).

Proiect implementat cu suportul “Programului pentru Susţinerea Democraţiei in Moldova”, iniţiativă comună al Uniunii Europene şi Consiliului Europei.

Azi 3 Septembrie 2010, în cadrul unei conferinţe de presă, Asociaţia Promo-LEX a lansat al doilea raport de monitorizare a campaniei electorale pentru referendumul constituţional republican din 5 septembrie 2010. Perioada de monitorizare: 14 august – 2 septembrie2010

Efortul de monitorizare Promo-LEX a constatat în perioada de monitorizare 14 august – 2 septembrie prestaţie în mare parte echidistantă din partea administraţiei electorale şi publice, dar şi unele nereguli atît în procesul de organizare a scrutinului cît şi din partea participanţilor electorali.

În perioada monitorizată efortul Promo-LEX nu a constatat tratare discriminatorie a participanţilor electorali de către administraţia publică. Printre tendinţele pozitive se numără şi faptul că misiunile diplomatice ale Republicii Moldova au publicat pe paginile web ale sale informaţie despre Referendum şi procesul de votare.

Totuşi, efortul Promo-LEX a constat o serie de nereguli în pregătirea scrutinului. Aproape jumătate din listele electorale au fost întocmite şi prezentate CEC de către administraţia publică locală cu o întârziere considerabilă. CEC, la rândul său, nu a plasat listele pe pagina sa web, precum se planifica anterior, iar birourile electorale au afişat cu întârziere listele electorale pentru verificare de către alegători.

Birourile secţiilor de votare au fost constituite cu întârziere în multe localităţi din ţară. În cazul a două localităţi secţiile nu au fost constituite până în momentul publicării raportului.

O serie de partide şi organizaţii social-politice înregistrate oficial de CEC în calitate de participanţi la referendum au prezentat administraţiei electorale rapoarte financiare incomplete şi cu întârziere.
Aproape jumătate din participanţi au eşuat să prezinte CEC rapoartele financiare cerute. La rîndul său CEC a întreprins puţine măsuri de verificare a datelor prezentate de către participanţi în rapoartele financiare.

Promo-LEX a constatat câteva cazuri separate dar îngrijorătoare de influenţă abuziva asupra alegatorilor. Observatorii au semnalat exercitare de influenţă asupra alegătorilor din partea reprezentanţilor unor instituţii publice, inclusiv universităţi. Efortul a constatat câteva cazuri cînd participanţii au oferit donaţii materiale alegătorilor sau instituţiilor, în context electoral.

Efortul de monitorizare Promo-LEX se bazează pe observare directă efectuată de către o reţea de 42 de observatori pe termen lung situaţi în toate raioanele ţării. Constatările şi recomandările efortului sunt formulate cu bună credinţă şi urmăresc scopul îmbunătăţirii procesului electoral. Efortul Promo-LEX conştientizează că un astfel de scrutin se desfăşoară pentru prima data în Republica Moldova şi îşi propune să contribuie constructiv la stabilirea şi îmbunătăţirea practicilor democratice în Moldova.

Promo-LEX va monitoriza desfăşurarea scrutinului în ziua de 5 septembrie prin amplasarea a 300 de observatori pe termen scurt în secţiile de votare dintr-un eşantion reprezentativ la nivel naţional. Efortul Promo-LEX va publica rapoarte intermediare în ziua scrutinului şi un raport de totalizare a constatărilor din 5 septembrie imediat după scrutin. Metodologia de observare nu permite efortului Promo-LEX să evalueze independent rata de participare la scrutin.

Efortul Promo-LEX va desfăşura o Numărătoare Rapidă a rezultatelor votării (Quick Count) şi va anunţa rezultatele acesteia îndată ce vor fi disponibile.

Acest proiect este susţinut financiar şi tehnic de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare din Europa (OSCE), Ambasada Statelor Unite ale Americii, Fundaţia Est-Europeană din resursele acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida/Asdi), Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei, Fondului Naţional pentru Democraţie (NED), Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul Fundaţiei Eurasia. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor.

Varianta integrală a raportului în limba română, este disponibilă aici.

Nota: pentru informaţii suplimentare contactaţi Departamentul Juridic Promo-LEX, Pavel Postica, tel. 211622.

Chişinău, 02-09-2010 – Asociaţia Promo-LEX va trimite observatori în secțiile de votare de peste hotare pentru a monitoriza desfăşurarea referendumului republican constituţional din 5 septembrie.

Un număr de 40 de observatori se vor deplasa în 11 țări europene în care s-a înregistrat cel mai sporit număr de alegători în scrutinele anterioare și în care a fost deschis un număr mai mai mare de secții suplimentare de votare. Efortul Promo-LEX de monitorizare peste hotare va acoperi integral sau parțial Belgia, Cehia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Portugalia, România, Rusia, Spania și Ucraina.

Acest proiect este susșinut de ”Programul privind Susținerea Democrației în Moldova”, o inițiativă comună a Uniunii Europene și a Consiliului Europei.

Președintele Promo-LEX, Ion Manole spune că în monitorizarea peste hotare sunt antrenați observatori cu experință în misiuni naționale și internaționale. Observatorii se vor afla în secțiile de votare, la care au fost delegați, pe parcursul întregii zile a scrutinului, de la deschiderea secțiilor până la încheierea procedurii de numărare a voturilor.

”Este pentru prima dată când autoritățile moldovene au deschis secții de votare peste hotare în afara misiunilor diplomatice. Credem că este important să urmărim cum va funcționa acest mecanism. Obiectivul nostru este să contribuim la consolidarea practicilor democratice ale procesului electoral în Moldova”, a declarat Manole.

Promo-LEX își va desfășura misiunea de monitorizare peste hotare în parteneriat cu Asociația ”Moștenitorii” din Bălți, care va suplimenta operațiunea cu încă 40 de observatori.

Este pentru prima dată când organizații neguvernamentale din Republica Moldova vor efectua monitorizarea unui scrutin în afara țării cu o așa amploare.

În ziua referendumului Promo-LEX va difuza informații cu privire la desfășurarea scrutinului în secțiile de votare monitorizate. Un rezumat al contstatărilor înregistrate de observatorii de peste hotare va fi prezentat luni, 6 septembrie. Un raport integrat va fi făcut public ulterior.

Monitorizarea referendumului republican constituțional este un proiect realizat de Asociația Promo-LEX în cadrul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte.

Persoana de contact: Olga Gordila, Coordonator de Proiect, Asociaţia Promo-LEX, Tel: 449626, 450024.

Azi 18 August 2010, în cadrul unei conferinţe de presă, Asociaţia Promo-LEX a lansat primul raport de monitorizare a campaniei electorale pentru referendumul constituţional republican din 5 septembrie 2010. Perioada de monitorizare: 7 iulie 2010 – 13 august 2010

Monitorizarea referendumului republican constituţional, care se va desfăşura la 5 septembrie, este un proiect realizat de Asociaţia Promo-LEX în cadrul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte. „Coaliţia 2009” este o uniune benevolă de organizaţii non-guvernamentale, care implementează proiecte întru îmbunătăţirea procesului electoral şi sporirea încrederii cetăţenilor în proces. Programele de monitorizare a alegerilor în cadrul „Coaliţiei 2009” sunt implementate atît de Promo-LEX, cît şi de alte organizaţii care fac parte din aceasta.

Efortul de monitorizare Promo-LEX va include 42 observatori pe termen lung, care vor monitoriza procesul electoral în toate circumscripţiile electorale din Republica Moldova în perioada 13 august 2010 – 10 septembrie 2010. Observatorii pe termen lung vor fi asistaţi de circa 300 observatori pe termen scurt (15% din totalul secţiilor de votare, repartizaţi în teritoriu în baza unui eşantion reprezentativ) care vor monitoriza procesul electoral în ziua scrutinului.

Sumar Executiv

Lipsa de dialog dintre partidele de guvernămînt şi opoziţia din legislativul format după 29 iulie 2009, în special pe marginea alegerii şefului statului, a condus la o criză constituţională. Partidele din cadrul AIE au convenit să concentreze reforma constituţională pe revizuirea art. 78 al Constituţiei, în vederea introducerii votării directe de către cetăţeni a Preşedintelui R. Moldova.

La 5 septembrie 2010, pentru prima dată în Republica Moldova, se va desfăşura un referendum constituţional, în cadrul căruia alegătorii urmează să se expună asupra proiectului de lege pentru modificarea articolului 78 din Constituţie, care propune alegerea directă a şefului statului. Alegătorii urmează să răspundă la întrebarea “Sînteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?”, cu una din cele două opţiuni: “Pentru” şi “Contra”.

Rapoartele de monitorizare a alegerilor parlamentare din 2005, 2007, 2009 elaborate de Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte, au servit drept sursă de inspiraţie pentru operarea unor modificări la Codul Electoral.

Comisia Electorala Centrala a adoptat un şir de regulamente şi instrucţiuni menite sa reglementeze calitatea şi transparenta procesului electoral. Cu toate acestea, în unele din aceste acte normative au fost introduse stipulări care vin în contradicţie cu prevederile Codului Electoral, sau lăsa câmp pentru interpretare.

La referendumul republican constituţional vor fi deschise secţii de votare speciale în afara sediilor diplomatice ale Republicii Moldova din alte state.
La referendumul din 5 septembrie 2010 în 45 secţii de votare va fi testat registrul electronic al alegătorilor.
La referndumul din 5 septembrie 2010, au fost înregistraţi în calitate de participanţi 25 partide politice şi organizatii social-politice. Contrar regulamentelor proprii, CEC a înregistrat în calitate de participant la referendum participanţi care nu şi-au specificat opţiunea electorala. Prin hotărîrea CEC, alegătorii au fost privaţi de dreptul de a se înscrie în calitate de participant la referendum şi respectiv de a face agitaţie electorală.

Contrar prevederilor legale, administraţia publica locală din unele raioane şi regiuni ale ţării s-a antrenat într-un proces de sensibilizare a alegătorilor cu îndemnul de a nu participa la referendumul constituţional.

Programul calendaristic aprobat de CEC, fiind coroborat cu prevederile Codului Electoral, are diverse neajunsuri şi lacune. S-au constatat cazuri de încălcare a termenelor limită pentru unele operaţiuni electorale.

Desfăşurarea referendumului republican constituţional la momentul de faţă prezintă un interes mai puţin pronuntat din partea observatorilor naţionali si internaţionali.

Două partide reprezentate în Parlament la data constituirii organelor electorale nu au delegat membri reprezentanţi în consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare.

Alegătorii domiciliaţi în regiunea transnistreana şi în unele localităţi din partea dreapta a rîului Nistru, aflate sub controlul organelor secesioniste, vor vota în continuare în secţii de votare speciale în teritorii controlate de organele constitutionale. CEC nu a constituit consilii electorale de circumscripţie pentru teritoriile menţionate.

Acest proiect este susţinut financiar şi tehnic de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare din Europa (OSCE), Ambasada Statelor Unite ale Americii, Fundaţia Est-Europeană din resursele acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida/Asdi), Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei, Fondului Naţional pentru Democraţie (NED), Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul Fundaţiei Eurasia. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor.

Varianta integrală a raportului în limba română, este disponibilă aici.

Nota: pentru informaţii suplimentare contactaţi Departamentul Juridic Promo-LEX, Pavel Postica, tel. 211622.