Asociația Promo-LEX a lansat Misiunea de observare a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 20 octombrie 2024. Observarea va acoperi întreaga perioadă electorală, inclusiv ziua alegerilor și, dacă va fi cazul, turul doi.

Echipa centrală a Misiunii și 45 de observatori pe termen lung (OTL), alături de circa 740 de observatori pe termen scurt (OTS), vor monitoriza alegerile la nivel național, activând ca observatori statici în 600 secții de votare, dar și în cadrul a 70 de echipe mobile care vor vizita toate celelalte secții de votare pe parcursul zilei alegerilor. Suplimentar, vor fi acoperite cu observatori statici toate secțiile de votare deschise pentru alegătorii din regiunea transnistreană, iar la nivel internațional observarea se va face în peste 50 de secții de votare. Promo-LEX va monitoriza și discursul instigator la ură și discriminare prin intermediul a șapte monitori.

Misiunea de observare Promo-LEX va monitoriza respectarea principiilor democratice și a cadrului legal național în activitatea organelor electorale, înregistrarea competitorilor electorali și agitația electorală, finanțarea campaniei electorale, și alte aspecte relevante. În ziua alegerilor, observatorii Promo-LEX vor supraveghea deschiderea și închiderea secțiilor de votare, procesul de vot, accesibilitatea sediilor și totalizarea rezultatelor. La fel, vor efectua numărarea rapidă a voturilor. Vor fi prezentate patru rapoarte intermediare (în cazul turului II – cinci)  și un raport final, precum și comunicate de presă în ziua alegerilor.

În contextul lansării Misiunii de observare, Promo-LEX a prezentat primul raport, care analizează contextul social-politic, cadrul legal, pregătirile pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie, dar și alte aspecte ce caracterizează perioada preelectorală.

Contextul alegerilor din 20 octombrie 2024. Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din această toamnă vor avea loc într-un context marcat, din punct de vedere al politicii interne, printr-o stabilitate parlamentară și guvernamentală confortabilă pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), dar și printr-o relație complicată cu opoziția, atât în Parlament, cât și în afara acestuia.

Un număr de 64 partide au dreptul de participa la aceste scrutine, iar până în prezent, cel puțin 17 potențiali competitori și-au manifestat intenția de a participa în cursa prezidențială și/sau în calitate de participanți la referendum. Natura competitivă a acestor alegeri este susținută atât de caracterul dublu al acestor alegeri, cât și de scrutinul parlamentar din 2025, văzut drept o oportunitate politică majoră.

Integritatea proceselor democratice din Republica Moldova în continuare este pusă la încercare de problema finanțării ilegale a proceselor politice și electorale. Aceasta a depășit demult limitele unei competiții politice interne și a devenit, mai curând, o manifestare a războiului hibrid al Federației Ruse împotriva Republicii Moldova. Deși partidul lui Ilan Șor a fost declarat neconstituțional în anul 2023, activitatea politică  continuă prin blocul politic “Victorie-Победа”, fiind alocate resurse financiare semnificative pentru promovarea acestuia.

Scrutinele din această toamnă vor avea totodată și valențe geopolitice foarte puternice. Insecuritatea geopolitică generată de războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei a determinat accelerarea proceselor de integrare europeană, Republica Moldova reușind să deschidă negocierile de aderare la UE în anul 2023. Pe acest fundal, întrebarea adresată la referendum, dar și alegerile Prezidențiale vor testa odată în plus divizarea geopolitică Vest-Est din societate, cu efecte potențiale nu doar asupra Constituției, dar și a vieții social-politice din Republica Moldova, și chiar din regiune.

Cadrul legal. Alegerile din acest an se desfășoară în condițiile noului Cod electoral, în vigoare din ianuarie 2023, dar care a fost modificat de mai multe ori până la un an înainte de scrutin. O parte din aceste modificări au fost de natură tehnică, iar altele au fost mai semnificative.

Legiuitorul a eliminat interdicția de a organiza alegeri prezidențiale sau parlamentare împreună cu un referendum constituțional. Asociația Promo-LEX a criticat această modificare din considerentul că ar putea afecta egalitatea șanselor concurenților și libertatea formării opiniei  alegătorilor.

În aprilie 2024, Parlamentul a adoptat Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență. Promo-LEX a salutat introducerea acestei metode alternative de vot, dar a exprimat și unele rezerve, în special față de procesul decizional și lipsa unui consens politic larg la acest subiect.

Legislația conexă a fost și ea modificată. Legea partidelor politice a fost completată cu prevederi menite să clarifice unele proceduri și efecte juridice ale limitării activității partidelor politice. De asemenea, cuantumul unor amenzi din Codul contravențional a fost modificat pentru încălcări admise în procesul electoral, dar și pentru a reglementa sancțiunile pentru coruperea electorală pasivă.

Organele electorale. Comisia Electorală Centrală este autoritatea responsabilă de organizarea și desfășurarea scrutinelor la nivel național. Instituția a adoptat și modificat mai multe acte normative relevante alegerilor din 20 octombrie 2024, a aprobat hotărârea privind Programul calendaristic și alte cel puțin 20 de hotărâri privind organizarea și desfășurarea scrutinelor.

Activitatea CEC este în general transparentă, toate ședințele fiind publice și difuzate pe platforme online. De asemenea, Comisia desfășoară diverse campanii de informare pentru alegători. Totuși, MO Promo-LEX a constatat și unele carențe ce țin de publicarea informațiilor despre proiectele de acte normative adoptate și asigurarea transparenței decizionale pe pagina web a instituției.

Desemnarea candidaților și acțiuni cu tentă electorală. Candidații pentru alegerile prezidențiale pot fi desemnați oficial începând cu 60 de zile înainte de alegeri și până la 30 de zile înainte de vot. Așadar, de mâine, 21 august, începe oficial procesul de desemnare a candidaților la președinție. Până în prezent, mai mulți candidați și-au exprimat intenția de a participa. Promo-LEX subliniază că acest lucru nu este o încălcare, însă promovarea electorală a potențialilor candidați înainte de campania oficială poate afecta principiul egalității concurenților.

Promo-LEX a observat că cel puțin opt potențiali candidați desfășoară activități de promovare, cum ar fi instalarea de corturi, distribuirea de flyere, postări sponsorizate pe rețele sociale sau organizarea de evenimente. În legătură cu referendumul constituțional, au fost observate campanii pro și contra, cu activități care pot influența votul.

Misiunea de observare Promo-LEX a constatat două proiecte cu potențial de corupere electorală, coordonate de Ilan Șor, și care, prin impactul lor, pot afecta libertatea alegătorilor de a-și forma opinia în cadrul alegerilor. Este vorba despre inițiativa de achitare pentru pensionarii din anumite regiuni ale țării a unor îndemnizații de 2 000 lei, prin intermediul băncii „Promsvyazbank” din Federația Rusă. Un alt proiect – „GagauziyaLand”, a fost deschis în data de 18 august, cu promisiunea că intrarea și toate atracțiile pentru copii și adulți vor fi gratuite.

Utilizarea resurselor administrative. În perioada electorală este interzisă utilizarea de către candidați a resurselor administrative. Deși “Codul bunelor practici în materie de referendum” al Comisiei de la Veneția permite statutului să-și exprime opinia pentru sau împotriva textului supus votului, acesta totuși are obligația de a-și menține neutralitatea și, în mod special, de a nu utiliza banii publici pentru a-și promova opinia.

În perioada 08.07.2024 – 18.08.2024 Guvernul Republicii Moldova a realizat campania de informare „Europa pentru tine”. Misiunea de observare Promo-LEX a constatat că această campanie a fost planificată și promovată din bani publici după anunțarea datei alegerilor, fiind implementată inclusiv în perioada electorală, fapt care poate fi interpretat ca având scopul de a atrage capital politic în susținerea referendumului. În context, Promo-LEX reiterează recomandarea ca astfel de practici să fie interzise inclusiv în afara perioadei electorale.

În final, precizăm că, Raportul Promo-LEX subliniază importanța unor alegeri competitive și transparente în Republica Moldova. Asociația își propune să informeze publicul și autoritățile despre tendințele observate și să contribuie la prevenirea încălcărilor legislației electorale.

Raportul nr. 1 al Misiunii de observare poate fi accesat aici.

Misiunea de observare este susținută financiar de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Uniunea Europeană și Fondul German Marshall din SUA, Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Organizația Internațională a Francofoniei și Fundația Soros Moldova. Misiunea de observare este realizată sub egida Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte.

Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în cadrul acestui raport aparține Asociației Promo-LEX și nu reflectă neapărat poziția donatorilor. În cazul în care apar discrepanțe între textul în limba română și traducerea acestuia în altă limbă, va prevala varianta în limba română a raportului.

Pentru informații suplimentare:

Dumitrița Ciuvaga
Comunicatoare
Asociația Promo-LEX
Tel: +373 68 800 827

În ziua alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constituțional, cetățenii Republicii Moldova, care au domiciliul în stânga Nistrului vor putea vota la secțiile de votare care vor fi constituite pe teritoriul aflat sub jurisdicția  autorităților Republicii Moldova.

Alegătorii din stânga Nistrului își vor putea exercita dreptul de vot la secțiile de votare distincte, constituite special pentru ei. Confirmarea domiciliului se face prin mențiunea din actul de identitate al titularului – buletinul de identitate sau buletinul de identitate provizoriu.

Pentru alegătorii din stânga Nistrului secțiile de votare se constituie cu cel puțin 35 de zile înainte de alegeri. Aceste secții se formează pe baza datelor din Registrul de stat al alegătorilor și propunerilor entităților responsabile de reintegrare și securitate, ținând cont de particularitățile administrative, accesibilitatea și securitatea votării.

Votarea pentru alegătorii din stânga Nistrului se desfășoară conform regulilor generale între orele 07:00 și 21:00, cu posibilitatea prelungirii termenului cu cel mult 2 ore. În aceste secții de votare, ca și în celelalte care vor fi deschise, vor avea acces observatori naționali și internaționali, care vor monitoriza procesul electoral. Prin urmare, îndemnăm alegătorii să nu cadă în plasa celor care intenționează să fraudeze scrutinele, prin acțiuni de corupere sau organizarea transportului în grup, pentru a asigura un proces electoral transparent și corect.

Pentru prima dată, la alegerile din toamnă va fi implementat votul prin corespondență, ca alternativă a votului tradițional cu prezența la secția de votare. Alegătorul care a fost inclus în lista electorală pentru votul prin corespondență, după ce s-a înregistrat, va primi plicul cu buletinele de vot. Votul trebuie să fie personal, fiind interzisă votarea în locul altor persoane sau transmiterea buletinelor de vot recepționate. Opțiunea de a vota prin corespondență este disponibilă doar cetățenilor moldoveni stabiliți în SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

Alegătorul care votează prin corespondență are responsabilitatea de a se asigura că votul său este liber exprimat și trebuie să raporteze orice presiuni sau încercări de influențare. Fotografierea sau expunerea publică a buletinului de vot completat este strict interzisă. Organele electorale asigură acest secret prin utilizarea a două plicuri diferite: unul nominal pentru identificare și unul pentru votul secret.

Votarea prin corespondență se realizează anticipat, începând cu cel puțin 20 de zile înainte de ziua alegerilor, iar birourile electorale primesc plicurile exterioare cel târziu în ziua de joi, înainte de ziua alegerilor

Dreptul de vot prin corespondență este exercitat de alegător la adresa indicată de acesta la momentul înregistrării pentru votul prin corespondență.

Pentru cetățenii moldoveni din străinătate, votul la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional republican din 20 octombrie 2024, va avea loc cu prezentarea la secția de votare. Mai mult, în unele dintre acestea votul ar putea să se desfășoare pe parcursul a două zile, sâmbăta și duminica – 19 și 20 octombrie.

La aceste scrutine, alegătorii din străinătate au posibilitatea să voteze și prin corespondență. Trebuie să precizăm că opțiunea de a vota prin corespondență este disponibilă cetățenilor moldoveni stabiliți în SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia. Ceilalți alegători din diaspora vor vota în mod tradițional,  la cea mai apropiată secție din cele circa 230 care ar putea fi deschise.

De asemenea, alegătorii se pot înregistra prealabil pentru creșterea șanselor ca în localitatea în care se află să fie deschisă o secție de votare. Scopul înregistrării prealabile este de a stabili numărul estimativ al alegătorilor care își exprimă intenția de a vota peste hotarele țării în ziua alegerilor, pentru a organiza cât mai corect secțiile de votare. Datele înregistrării prealabile reprezintă unul dintre temeiurile complementare utilizate de Comisia Electorală Centrală pentru constituirea secțiilor de votare în străinătate. Procedura nu este obligatorie și nu afectează dreptul dumneavoastră de vot. Chiar dacă nu v-ați înregistrat, oricum veți putea vota.

Pentru a vota în străinătate, îndemnăm cetățenii să se înregistreze prealabil pe pagina alegator.md sau direct pe inregistrare.cec.md. O altă opțiune de înregistrare este prin a scrie o cerere (individual sau în grup) către Comisia Electorală Centrală sau către misiunile diplomatice/oficii consulare ale Republicii Moldova.

Procedura de înregistrare prealabilă este simplă și rapidă, solicitând doar câteva date personale și de contact. Odată înregistrați, alegătorii vor primi toate informațiile necesare pentru a-și putea exercita dreptul de vot la o secție de votare din apropierea lor.

În ziua alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constituțional  fiecare alegător trebuie să voteze în localitate în care își are domiciliul sau reședința, așa cum este indicat pe actul de identitate. Totuși, în cazul în care aveți domiciliul în localitatea de baștină,  însă munciți sau pur și simplu v-ați stabilit cu traiul în altă localitate, fără a vă schimba în mod oficial domiciliul, trebuie să cunoașteți că aveți posibilitatea să votați în localitatea în care de fapt vă aflați.

Conform regulii generale, fiecare alegător va fi inclus în listele electorale conform domiciliului. Pentru a vota în localitatea în care de facto vă aflați, va fi nevoie să depuneți o declarație de ședere la primărie sau pretură, în care menționați că doriți să vă exercitați dreptul de vot în localitatea respectivă. Prin această procedură, alegătorul va fi înscris în lista electorală de bază a secției de votare conform locului de ședere declarat și își va putea exercita dreptul la vot la secția de votare respectivă. La modul practic, dacă aveți domiciliul, de exemplu, în Bălți, dar munciți în Chișinău, în momentul în care depuneți declarația de ședere veți fi scoși din lista electorală din localitatea de domiciliu și veți fi inclus în una din listele din localitate pentru care ați dat declarația. Declarația poate fi depusă până în data de 25 septembrie.

O altă opțiune pentru a vota în altă localitate decât cea de domiciliu este să solicitați un certificat pentru drept de vot. Prin urmare, alegătorii care își schimbă locul de ședere înainte de alegeri sau nu vor fi la domiciliu în ziua alegerilor pot solicita un certificat pentru drept de vot de la biroul electoral, cu 20 de zile înainte de alegeri și până în ziua precedentă acestora. Acest certificat permite votarea la orice secție de votare, pe liste suplimentare, dar nu poate fi folosit în turul doi de scrutin și nu se aplică secțiilor de votare din străinătate sau celor pentru localitățile din stânga Nistrului.

Pentru a participa la scrutinul prezidențial din 20 octombrie 2024, candidații la funcția de șef de stat trebuie să fie înregistrați. Aceștia depun personal, la Comisia Electorală Centrală, un set de acte stabilit în Codul electoral. Acest scrutin este unicul unde pentru a fi înregistrați, toți candidații, indiferent de cine au fost desemnați  – partide, blocuri electorale sau candidați independenți, trebuie să colecteze semnături, de la 15 mii la 25 de mii. Semnăturile trebuie să fie colectate minim câte 600 din cel puțin jumătate din unitățile administrativ teritoriale de nivelul II (raioane, municipiile Bălți și Chișinău și UTA Găgăuzia).

Pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie, candidații trebuie să constituie grupuri de inițiativă pentru colectarea semnăturilor. Semnăturile vor fi colectate în baza unor liste de subscripție eliberate de Comisia Electorală. Dreptul de a colecta semnături îl au candidații și membrii grupurilor de inițiativă.

Colectarea semnăturilor începe din data de 21 august și se încheie cel târziu în data de 20 septembrie, iar organul electoral eliberează listele de subscripție și legitimațiile colectorilor. Listele, aprobate de Comisia Electorală Centrală, trebuie să includă datele personale ale candidatului și ale colectorului și să fie completate de susținători.

Cei care semnează trebuie să aibă drept de vot, adică să aibă 18 ani împliniți, cu excepția celor privați de acest drept prin hotărâre judecătorească. Cetățenii pot semna pentru unul sau mai mulți candidați, însă pot oferi câte o semnătură per candidat.

În data de 20 octombrie, cetățenii cu drept de vot vor fi chemați la urne pentru a-și alege șeful statului, dar și pentru a-și exprima opțiunea la referendumul republican constituțional. În secțiile de votare alegătorii vor primi câte un buletin de vot, pentru fiecare scrutin în parte și, respectiv, vor semna în lista electorală în două rubrici separate. Buletinele se vor deosebi prin conținut și culoare.

Este dreptul Dvs. să decideți dacă participați la unul sau ambele scrutine. Totuși, având în vedere faptul că alegătorii sunt rar invitați să se expună direct asupra unor subiecte de interes public, iar întrebarea pusă la referendum urmează să aibă impact asupra întregii societăți, Asociația Promo-LEX încurajează alegătorii să participe activ la ambele scrutine, cu precizarea că decizia de a susține un anume candidat, sau o anumită opțiune la referendum, vă aparține exclusiv Dvs.

Buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale va conține lista candidaților care s-au înregistrat în cursa electorală, iar alegătorul va aplica ștampila Votat în dreptul candidatului pe care îl susține.

Buletinul de vot pentru referendum va conține întrebarea propusă „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” și opțiunile de răspuns „Da” sau „Nu”. Referendumul din 20 octombrie va fi de tip constituțional, iar ca efect, în funcție de rezultate obținute, Constituția ar putea fi completată cu prevederi despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În ceea ce privește alegerea Președintelui Republicii Moldova, reamintim că pentru acest post poate fi ales orice cetățean care are 40 de ani împliniți, a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul țării nu mai puțin de 10 ani, cunoaște limba română și are studii superioare, absolvite cu diplomă de licență sau echivalenta. Președintele este ales pentru o durată de 4 ani, cu posibilitatea deținerii consecutive a maximum două mandate.

Misiunea de Observare Promo-LEX prezintă numărul incidentelor din ziua turului doi al alegerilor prezidențiale raportate de observatorii statici din eșantionul de 608 secții de votare și extrapolarea incidentelor în plan național. Astfel, sunt prezentate principalele constatări cu privire la deschiderea și închiderea secțiilor de votare (SV), votarea pe parcursul zilei alegerilor, prezentarea incidentelor semnalate de observatori, precum și o analiză a rezultatelor totalizării voturilor realizată de către MO Promo-LEX.

În urma prelucrării tuturor rapoartelor recepționate de la observatorii pe termen scurt (OTS) detașați în cele 608 secții de votare cuprinse în eșantion, au fost raportate 251 de incidente.  Pe de altă parte, prin extrapolare, numărul estimat al incidentelor la nivel național (în baza eșantionului de 608 SV) este de 734, în creștere comparativ cu 489 incidente estimate în primul tur de scrutin.

Activismul civic al alegătorilor, prezenți la urne chiar și pe timp de criză pandemică, în creștere comparativ cu scrutinul din 2016, merită remarcat în mod deosebit. S-au evidențiat alegătorii din secțiile de votare constituite peste hotarele țării. Cu regret, activismul civic al alegătorilor din diasporă a fost umbrit de epuizarea buletinelor de vot în unele secții de votare. Astfel, deși la secțiile de votare din diasporă au fost disponibile câte 5000 de buletine de vot, cel puțin 6 secții de votare au rămas fără buletine înainte de finalizarea timpului de vot. În context, Asociația Promo-LEX solicită autorităților dar și politicienilor să instituie măsuri alternative de vot.

Pe parcursul zilei alegerilor, în secțiile observate, votarea în general a fost organizată eficient. În același timp, SIAS Alegeri a manifestat disfuncționalități sporadice. Suspiciunile privind oferirea de recompense și transportarea organizată a alegătorilor au caracterizat în special procesul electoral din regiunea transnistreană. Secretul votului a fost afectat de incidența sporită a numărului de cazuri de fotografiere a opțiunii de vot a alegătorilor. Procesul de observare a cunoscut situații izolate de intimidare a observatorilor Promo-LEX de către poliție și funcționarii electorali. Numărarea voturilor a fost, în general, rapidă și calmă.

Mai multe detalii despre incidentele înregistrate vedeți în prezentarea de mai jos.

Rezultatele numărării rapide a voturilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova realizată de MO Promo-LEX în baza proceselor verbale colectate de la BESV confirmă rezultatele preliminare stabilite de CEC, încadrându-se în marja de eroare de +-1.8%  a eșantionului.

Misiunea de observare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 1 (15) noiembrie 2020, este desfășurată de Asociația Promo-LEX cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) prin Programul „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova prin proiectul „Monitorizarea alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020”, precum și al Consiliului Europei prin proiectul „Suport pentru observarea civică a alegerilor prezidențiale din 2020 în secțiile de votare create în străinătate”. Componenta „Discursul instigator la ură” este susținută de către Departamentul justiție și drepturile omului al Fundației Soros Moldova prin proiectul „Consolidarea unei platforme de dezvoltare a activismului și educației de Drepturi ale Omului în Republica Moldova – etapa a IV-a”.  
În cazul în care apar discrepanțe între textul în limba română și traducerea acestuia în altă limbă, prevalează prevederile stabilite de textul în limba română. 

Pentru mai multe informații, contactați:
Inga Stegarescu, Ofițer de presă al Asociației Promo-LEX
GSM: 069 26 96 84;
E-mail: [email protected]