PRINT

Sumar Executiv

Criza politică acută de după alegerile generale (aprilie 5, 2009) din Republica Moldova a zdruncinat fundamentele statului de drept constituţional în RM. Acuzaţiile de fraudă electorală şi utilizarea pe larg a resurselor administrative de către guvernare nu au fost remediate, generând proteste de stradă şi tensiuni politice majore. În loc de a răspunde acestor frustrări, autorităţile au acuzat protestatarii şi opoziţia de tentativa unei lovituri de stat, recurgând la arestări în masă şi maltratări ale protestatarilor paşnici. Validarea alegerilor de către Curtea Constituţională nu pune capăt crizei, la acuzaţiile de fraudare adăugându-se şi maltratările comise de poliţie. În aceste condiţii, concilierea naţională poate fi asigurată numai prin urmarea unei Foi de Parcurs, acceptată de către toţi actorii implicaţi, clasa politică şi societatea civilă, articulată pe restabilirea statului de drept, legitimitatea alegerilor şi integrarea europeană a RM. Acest document reprezintă o iniţiativă a societăţii civile, care este deosebit de preocupată de impactul acestei crize, sugerând un mecanism de administrare a situaţiei de impas. Dorim să propunem astfel primii paşi care definesc următoarele obiectivele:

• repunerea în normalitate şi asigurarea funcţionării instituţiilor democratice,
• asigurarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale,
• întărirea coeziunii sociale şi Europene pe timp de criza.

Evaluarea situaţiei curente:
Potrivit rapoartelor de observare, scrutinul parlamentar din aprilie 2009 a fost „parţial liber şi incorect” (Coaliţia 2009) sau „liber şi parţial corect” (Misiunea de observare OSCE-ODIHR). Numeroase nereguli semnalate în campanie de către observatorii naţionali şi internaţionali (utilizarea abuzivă a resurselor statului în beneficiul partidului de guvernământ, modificarea improprie a listelor electorale, persecutarea opoziţiei şi menţinerea controlului rigid asupra mass media publice) au compromis categoric procesul electoral. Sentimentul generalizat de fraudare a alegerilor pe fundalul unor declaraţii pripite ale guvernării a generat proteste de stradă, imediat după anunţarea rezultatelor premininare de către CEC. Nemulţumirea unei părţi importante a electoratului a luat forma unor ample mişcări de stradă la 6 aprilie, purtând un caracter paşnic. Acţiunile de protest au continuat pe data de 7 aprilie, suprapunându-se în după amiaza zilei cu ciocniri cu trupele de ordine, după care anumite elemente agresive au vandalizat două instituţii ale statului, neprotejate de către gardienii acestora.

În urma acestor contestări de legitimitate a scrutinului electoral, organele de forţă din RM, invocând doar acţiunile de vandalizare întreprinse de persoanele violente, au lansat ample represalii contra tuturor protestatarilor fără nici o diferenţă. S-a recurs la intimidări directe ale presei si a jurnaliştilor. Au urmat sute de cazuri de reţineri si arestări in baza unor proceduri sumare, de către poliţie şi persoane în civil neidentificate, conducând la utilizarea brutală a forţei şi a maltratărilor. Ignorarea prezumţiei nevinovăţiei în raport cu cei arestaţi, represaliile politice lansate după alegeri contra manifestanţilor paşnici, a opoziţiei şi a societăţii civile au condus la formarea neîncrederii in instituţiile publice, cultivarea stării de frică. Au fost documentate sute de cazuri de tratamente degradante şi inumane aplicate persoanelor reţinute în incinta comisariatelor de poliţie. Apelul la amnistiere pentru acţiunile de comitere a torturilor, lezează principiul internaţional de ne-impunitate, investigaţiile cazurilor de maltratare sunt timide si deocamdată doar declarative.

Acestor acţiuni li s-au adăugat campanii de intimidare a societăţii civile, a presei independente şi a partidelor de opoziţie, în săptămânile imediat următoare, adâncind clivajele existente în societate şi compromiţând funcţionarea instituţiilor democratice. Actorii politici implicaţi în această criză vin cu acuzaţii reciproce, profund virulente, lipsindu-le un cadru adecvat de dialog politic. Mass-media publică şi privată este puternic polarizată: instituţiile media publice sunt aservite de actuala guvernare, instituţiile media private promovează imagini de confruntare si de polarizare a societăţii.

Pe fundalul degradării climatului politic, reacţiile UE rămân modeste, iar reacţia din partea SUA întârzie. Deşi anumite instituţii ale Consiliului Europei au lansat acţiuni de evaluare şi investigare a situaţiei create, criza politică nu a fost dezamorsată. Lipsa acţiunilor ferme poate fi percepută de catre guvernarea actuala ca o invitaţie la impunitate, în detrimentul respectului pentru drepturile şi libertăţile civile, a statului de drept şi în absenţa unei legitimităţi cuprinzătoare în societate. Doar o implicare mai robustă şi fermă a Uniunii Europene, SUA şi a altor actori internaţionali în Moldova va readuce în ţară speranţa guvernării democratice şi a funcţionării stabile a instituţiilor democratice.

Criza actuală necesita acţiuni prioritare:
• restabilirea ordinii de drept, a echilibrului şi separării reale a puterilor în stat
• prin tragerea la răspundere a celor vinovaţi de acţiuni asimilate torturii, dar şi a celor care s-au dedat   actelor de vandalism
• crearea condiţiilor necesare pentru iniţierea şi consolidarea dialogului politic, într-un mediu pluralist.

Acest document reprezintă o poziţie consolidată a experţilor societăţii civile din Republica Moldova asupra măsurilor optime pe termen scurt si pe termen mediu cu scopul de a găsi soluţia pentru criza politică curentă, într-un mod paşnic şi exclusiv prin mijloace legale.

I. ASIGURAREA FUNCŢIONĂRII INSTITUŢIILOR DEMOCRATICE

Instituţiile europene specializate (CoE, OSCE/ODIHR şi UE) constată că funcţionarea instituţiilor democratice necesită progrese şi reforme in Republica Moldova. Sistemul judecătoresc este extrem de vulnerabil presiunilor politice, reforma Procuraturii Generale nu a avut loc in esenţă, gradul de dependenţă si imparţialitate a acesteia este foarte mic. Verticalitatea puterii executive rămâne a fi o prerogativă exclusivă a unui singur partid, ceea ce exclude exercitarea pluralismului politic şi face imposibilă responsabilizarea factorilor decizionali de catre Parlament pentru acţiunile lor. Instituţia Preşedintelui a monopolizat de facto toate deciziile în stat, asigurându-şi astfel totala impunitate şi concentrând cele mai importante competenţe decizionale ale statului. Disfuncţionalităţile statului de drept şi a instituţiilor democratice s-au confirmat după alegerile din 5 aprilie prin represaliile iniţiate de autorităţi. Restabilirea funcţionării instituţiilor democratice şi revenirea la vectorul integrării europene sunt imposibile fără asigurarea unor condiţii de bază în restabilirea instituţiilor democratice, prin următoarele acţiuni:

Pe termen scurt:
1.1. Stoparea acţiunilor opresive şi de intimidare a societăţi civile prin intermediul controalelor fiscale si intervenţiei Ministerului Justiţiei; a purtătorilor de altă opinie, în particular pe criterii politice.
1.2. Investigarea de către o Misiune Internaţională de Investigare a tuturor acţiunilor şi abuzurilor întreprinse în perioada 6-15 aprilie de către trupele de ordine şi de securitate, urmată de judecarea ilegalităţilor depistate.
1.3. Instalarea unei Misiuni UE de Consolidare a Instituţiilor democratice (Rule of Law Mission), i.e pentru promovarea reformelor in domeniile: justiţie, procuratură, poliţie, serviciile de securitate, şi alte structuri de forţă.
1.4. Instituirea unui Mecanism de consultări permanente între CEC şi partide politice, presă şi societate civilă, cu asistenţa UE şi OSCE. Ajustarea legislaţiei electorale din RM potrivit recomandărilor UE şi Comisiei de la Veneţia, cu privire la cadrul de organizare a alegerilor în RM.

Pe termen mediu: 1.5. Renunţarea la controlul politic direct si indirect asupra justiţiei, sporirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii asupra sistemului judecătoresc,
1. 6. Consolidarea independentei si responsabilităţii funcţionale in activităţile Procuraturii Generale. 1.7. Depolitizarea funcţiei Preşedintelui RM, prin detaşarea sa de afilierea la orice partid politic.
1.8. Întărirea mecanismelor legale de asigurare a separării puterilor în stat, prin consolidarea rolului Parlamentului în monitorizarea si responsabilizarea reala a Guvernului central, consolidarea instituţiei Parlamentului RM in calitate sa de instituţie legitimă reprezentativă si supremă in stat,.
1.9. Asigurarea unei viitoare transformări eficiente a Audiovizualului Public, întărirea controlului public şi al independenţei instituţiilor legale de coordonare (Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Consiliul Observatorilor al IPNA „Compania Teleradio-Moldova).

II. JUSTIŢIA, DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI FUNDAMENTALE

Situaţia drepturilor omului a înregistrat o degradare constantă în ultimii ani, pe fundalul manifestării de progrese pe plan regional şi de stagnare a reformelor politice în Republica Moldova. Cele mai grave carenţe de funcţionare au fost înregistrate la capitolele: independenţa justiţiei si dreptul la un proces echitabil, libertatea de expresie şi dreptul cetăţeanului la informaţie, autonomia locală şi statutul opoziţiei politice. Cenzura instituită în mass media de stat a izolat societatea civilă şi opoziţia de puterea politică, tensionând relaţiile lor şi suprimând pluralismul politic. Încălcările grave ale drepturilor omului de după 5 aprilie indică asupra degenerării sistemului politic, dar şi a vulnerabilităţii lui extreme în condiţii de criză, mai ales prin faptul lipsei unei independenţe reale a sistemului judecătoresc, menţinerea procuraturii sub tutela politică, şi persistenţa unor deficienţe majore în funcţionarea sistemului politiei. Reflectarea părtinitoare a mass media confirmă cenzura şi discursul virulent al presei controlate de partidul de guvernământ, îngrădind accesul purtătorilor altor viziuni din societatea civilă sau a partidelor de opoziţie la mass-media. Rapoartele de monitorizare din perioadele preelectorale, electorale şi postelectorale indică asupra faptului că mass-media publice sunt utilizate pe rol de instrumente de propagandă.

Pe termen scurt:
2.1. Garantarea respectării dreptului la siguranţă si libertatea persoanei. Respectarea prezumţiei nevinovăţiei şi dreptului de acces la justiţie echitabilă şi corectă. Asigurarea accesului neîngrădit la justiţie, asigurarea serviciilor de avocat si asistentei medicale pentru persoane deţinute.
2.2 Investigarea promptă si efectivă a tuturor cazurilor de maltratare, tragerea la răspundere persoanelor responsabile de încurajarea, comiterea şi de tolerarea cazurilor de tortură în poliţie.
2.3. Asigurarea libertăţii de întruniri şi acţiuni paşnice de protest, în conformitate cu standardele internaţionale.
2.4. Efectuarea unei ample Anchete Internaţionale asupra violentelor provocate pe 7 aprilie, in vederea elucidării acţiunilor organelor de menţinere a ordinii publice, altor actori, cu participarea experţilor naţionali si internaţionali, rezultatele fiind anunţate publicului larg,
2.5. Vizita Înaltului Reprezentant al OSCE pentru Libertatea Mass media, cu ulterioara delegare a unui Trimis Special al său, cu scopul de a promova acţiunile necesare pentru a asigura independenţa mass mediei publice, încetarea discursului virulent, a propagandei xenofobe şi antidemocratice în mediile controlate de putere, respectarea legislaţiei în vigoare şi a codului deontologic al jurnalistului.
2.6. Misiunea UE de consolidare a instituţiilor democratice va coopera cu Oficiul pentru Problemele Strategice in domeniul activităţii Poliţiei al OSCE (Strategic Police Matters Unit) pentru coordonarea şi implementarea reformelor sistemului poliţienesc din Republica Moldova
2.7. Reevaluarea respectării angajamentelor Republicii Moldova in domeniul justiţiei si a drepturilor omului, asumate în cadrul relaţiilor cu UE şi CoE, stabilirea criteriilor exacte cu indicatori de măsurare a performantelor Republicii Moldova la priorităţile menţionate.

Pe termen mediu:
2.8. Lichidarea cenzurii politice în RM, practicate de către anumite posturi publice şi private, asigurarea respectării de către mass media a normelor legale si standardelor profesionale, precum şi sancţionarea discursului virulent şi anti-democratic în presa scrisă şi electronică.
2.9. Asigurarea accesului liber, nediscriminatoriu şi egal tuturor actorilor societăţii civile şi celor politici la posturile publice de TV si Radio.
2.10. Demiterea şi alegerea unei noi conduceri ale Audiovizualului Public, necompromisă de introducerea cenzurii, stimularea discursului virulent şi partizan din perioadele preelectorale şi postelectorale în RM.
2.11. Asigurarea transparenţei şi accesului liber la informaţia cu privire la proprietăţile mass-media, inclusiv asupra informaţiei despre tirajele de presă şi structurile de holding mass-media existente în RM.

III. DIALOGUL POLITIC

Criza politică din RM se adânceşte în absenţa unui dialog instituţionalizat şi democratic. Societatea civilă din RM aşteaptă cu multă speranţă acţiuni ferme de mediere şi implicare a UE. Încrederea publicului trebuie să fie restabilită prin dialog instituţionalizat şi prin medierea unor personalităţi notorii şi credibile, delegate de către Comisia Europeană. Dialogul politic poate încuraja funcţionarea instituţiilor democratice. Dialogul trebuie să includă participarea deplină şi efectivă a societăţii civile şi a partidelor politice. Un cadru viabil de dialog politic dintre opoziţie şi autorităţi trebuie să opereze cu instrumente adecvate de formare a consensului, având un mecanism de monitorizare a implementării deciziilor agreate. Rezultatele acestui dialog vor avea repercusiuni profunde asupra adâncirii ori restrângerii acordului politic UE-RM.

Pe termen scurt:
3.1. Crearea unei Conferinţe Politice Permanente (CPP) în Republica Moldova, cu scopul facilitării dialogului politic între opoziţie şi autorităţile Republicii Moldova (Guvernul în exerciţiu).
3.2. Delegarea unui înalt oficial al UE pentru rolul de mediator al crizei politice curente, cu secretariat permanent şi funcţia de coordonare şi monitorizare a acţiunilor de restabilire a instituţiilor constituţionale şi spaţiului public democratic în RM.
3.3. Înfiinţarea unor Grupuri de lucru (Task Force) sub egida Conferinţei Politice Permanente (CPP), cu sprijinul partidelor politice şi a societăţii civile, avînd următoarele scopuri:
• investigarea evenimentelor din data de 7 aprilie (protestele, violenţa, dar şi acţiunile poliţiei din 7 aprilie şi ulterior),
• investigarea surselor de discurs virulent şi a căilor necesare pentru normalizarea standardelor deontologice în mass-media,
• crearea mecanismelor şi instrumentelor de instituire a controlului democratic eficient asupra organelor de forţă în RM.
• investigarea acuzaţiilor de fraude şi falsificări electorale, verificarea probelor colectate de către opoziţia politică, şi monitorizarea măsurilor de remediere a crizei (registrul alegătorilor, rolul autorităţilor, confidenţa publică).
3.4. Impunerea unui moratoriu asupra oricăror decizii care ar escalada situaţia politica de criză în RM, evitând declaraţii sau acţiuni, prin care s-ar restrânge ori contribui la suprimarea libertăţii presei.
3.5. Stoparea acţiunilor întreprinse de Guvernul RM după alegeri pentru intimidarea autorităţilor locale prin reducerea transferurilor de la bugetul public central pe criterii politic-clientelare.
3.6. Autorităţile RM vor respecta necondiţionat obligaţiile lor în conformitate cu acordurile semnate cu UE şi, în acest context, vor abroga decizia unilaterală cu privire la vize şi sancţiuni impuse României, stat membru al UE.

Pe termen mediu:
3.7. Acceptarea de către UE a negocierii unor politici mai generoase de vize şi facilităţi politice în funcţie de revenirea Republicii Moldova la normalitate pe plan intern şi extern, prin efectul creării mecanismelor instituţionale (Conferinţa pentru RM sub egida UE şi respectarea Acordului de facilitare a vizelor UE-RM).
3.8. Condiţionarea semnării viitorului acord UE – RM de rezolvare democratică a crizei politice din Moldova, prin reinstalarea statului de drept şi a libertăţilor fundamentale.
3.9. Susţinerea de către UE a unui program robust de consolidare a instituţiilor democratice şi pluraliste în RM, ca urmare a evaluării faptelor şi vulnerabilităţilor specifice sistemului politic şi crizei post-electorale.

4. CRIZA ECONOMICĂ

Moldova este deja afectată de criza economică. Începând cu lunile iunie-iulie 2009 Guvernul nu va fi capabil să-şi onoreze obligaţiile la plata pensiilor şi salariilor. Peste 450 mii de cetăţeni ai RM muncesc în prezent peste hotarele ţării, comparativ cu 350 mii de angajaţi în sectorul real al economiei. Migraţia în masă a populaţiei a condus la creşterea volumului de remitenţe, care în 2008 constituiau peste 1/3 din PIB-ul ţării. Consumul a fost factorul care a asigurat creşterea bugetului de stat, dependent de consum în proporţie de peste 90%. Influenţa nesemnificativă a sectorului real asupra bugetului public a determinat degradarea mecanismelor de piaţă şi a mediului economic din Moldova. Criza mondială a dus la reducerea bruscă a remitenţelor (în primul trimestru al lui 2009 s-au redus de 2 ori faţă de ultimele 2 trimestre din 2008). Rezervele valutare ale BNM s-au redus cu 40%, masa monetară s-a redus cu circa 25%, ceea ce a dus la stoparea creditării economiei. Bugetul de stat se execută sub nivelul anului 2008, bugetul asigurărilor sociale (din care sunt achitate pensiile) riscă să fie executat cu 15-20% mai puţin decât s-a planificat. În circumstanţele unei crize serioase atât la nivel global cât şi la cel naţional, considerăm că este nevoie să examinăm următoarele priorităţi urgente:

Pe termen scurt:
4.1. Asigurarea transparenţei in cheltuirea fondurilor publice pentru restabilirea edificiilor Parlamentului si Preşedinţiei RM, şi excluderea schemelor frauduloase de subtilizare a fondurilor publice.
4.2. Crearea unui Consiliu Naţional Anti-Criză, reprezentativ, format cu participarea egală a partidelor politice, societăţii civile şi mediului de afaceri. Consiliul Naţional Anti-Criză va participa la negocierea condiţiilor de asistenţă economică externă cu instituţiile financiare internaţionale, având funcţii consultative în raport cu autorităţile publice. Consiliul Naţional Anti-Criză va monitoriza acţiunile şi politicile statului în depăşirea crizei economice şi consecinţelor sale sociale.
4.3. Constituirea unei Conferinţe a Partenerilor pentru Dezvoltare pentru Moldova cu scopul de a coordona şi eficientiza asistenţa democratică externă pentru ţară, în vederea asigurării instrumentarului necesar pentru depăşirea crizei politice şi financiare.
4.4. Revizuirea bugetului public adoptat pentru 2009 cu scopul optimizării cheltuielilor publice: lansarea unui set de Proiecte Naţionale Publice în infrastructură, conservarea energiei, reparaţii de şcoli, grădiniţie, spitale, cu scopul păstrării locurilor de muncă în condiţiile avansării crizei economice.

Pe termen-mediu:
4.5. Pentru administrarea eficientă, transparentă şi responsabilă a finanţării externe, UE trebuie să înfiinţeze un Fond Naţional de Dezvoltare (FNDRM), decuplat de bugetul de stat al RM, dar orientat spre nevoile de dezvoltare ale ţării şi proiectele agreate de comun acord cu Partenerii pentru Dezvoltare şi actorii locali (inclusiv businessul privat şi societatea civilă).
4.6. Asigurarea protecţiei sociale tuturor categoriilor bugetare şi păturilor social-vulnerabile, în paralel cu restrângerea investiţiilor capitale şi a cheltuielilor curente exagerate. Atenuarea efectelor crizei economice prin politici economice de relaxare monetară şi valutară flexibile.
4.7. Sporirea eforturilor de reformare a sectorului public, în special a reformei Administraţiei Centrale, oferind asistenţă pentru reformele esenţiale prin: (1) delegarea de consilieri europeni în cadrul ministerelor şi agenţiilor executive ale RM, (2) coordonarea şi monitorizarea impactului unor politici şi decizii luate de Guvernul RM, într-un format consultativ, credibil şi reprezentativ.

Chişinău, 1 mai 2009

Semnatari:

Cornelia Cozonac, Director, Centrul de Investigaţii Jurnalistice
Ion Manole, Preşedinte, Asociaţia Promo-Lex
Igor Munteanu, Director Executiv, Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”
Mihai Roşcovan, Director, Business Consulting Institute
Vlad Lupan, Analist Politic, Fost Diplomat
Vasile Spinei, Preşedinte, Asociaţia Acces-Info
Nadine Gogu, Director, Centrul Independent de Jurnalism
Sergiu Ostaf, Director, Centrul de resurse pentru drepturile omului CReDO
Vlad Spanu, Director, Fundaţia Moldova (Statele Unite ale Americii)
Eugen Carpov, Manager Internaţional, Fost Diplomat
Sergiu Panainte, Analist Politic, Political and Security Statewatch
Dumitru Mînzărari, Jurnalist independent, Comentator politic
Angela Soltan, AQA Logistic – Consulting
Cornel Ciurea, Profesor Universitar, Mişcarea Europeană din Moldova
Petru Macovei, Director Executiv, Asociaţia Presei Independente
Oazu Nantoi, Director de programe, IPP
Octavian Ţâcu, Şeful Catredei Relaţii Internaţionale, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
Ştefan Gorda, Manager internaţional, Fost Diplomat
Veaceslav Ioniţă, Director de programe, IDIS „Viitorul”
Nicolae Negru, Jurnalist, Centrul Independent de Jurnalism
Vanu Jereghi, Director, Institutul pentru Drepturile Omului
Victoria Tataru, Director executiv, Centrul de Informare, Instruire şi Analiză Socială „CAPTES”
Valeriu Saharneanu, Preşedinte, Uniunea Jurnaliştilor din RM
Gheorghe Ierizanu, Director, CARTIER
Ludmila Popovici, Director executiv, Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii “Memoria”
Tatiana Busuncian, Director, Centrul Pro Marshall din Republica Moldova
Corneliu Cirimpei, Preşedinte, Centrul de Dezvoltare a Tineretului
Lilia Caraşciuc, Director executiv, Transparency International Moldova

Pentru a subscrie la acest document, expediaţi un e-mail la [email protected], indicând numele Dvs. şi organizaţia pe care o reprezentaţi.