PRINT

Preşedintele Promo-Lex consideră că dezvoltarea economică şi a infrastructurii in regiunea Transnistreană este necesară, însă drepturile omului trebuie să prevaleze. Despre modul in care relaţiile actuale cu Rusia influienţează procesul de negocieri citiţi în interviul ce urmează.

În comunicatul de la Tiraspol se spune că urmează să fie stabilită cu şeful Guvernului de la Chişinău agenda discuţiilor între cele două părţi, credeţi că cei din stânga Nistrului au fost deranjaţi de anunţul lui Vlad Filat precum că finalitatea negocierilor este reintegrarea ţării? De ce?

Chişinăul niciodată nu a transmis alt fel de mesaje. Din 1992 încoace, autorităţile Republicii Moldova întotdeauna au vorbit exclusiv despre necesitatea reintegrării ţării. Astfel, nu cred că acest argument ar fi putut fi invocat de cei din administraţia de la Tiraspol.

Are vreo legătură această reacţie a lui Şevciuc cu vizita lui la Moscova, dar şi recenta vizită a premierului în capitala rusă? De ce?

Nu putem decât să intuim sau să ghicim dacă administraţia de la Tiraspol îşi modifică comportamentul după anumite evenimente sau întrevederi cu oficiali ai Federaţiei Ruse.

Succesul Rusiei se datorează în mare parte incompetenţei şi indiferenţei autorităţilor constituţionale de la Chişinău din ultimii 21 ani.

Actualele relaţii cu Rusia în ce măsură şi cum influenţează procesul de negocieri?

Federaţia Rusă ştie foarte bine să-şi urmărească interesele. Chiar dacă aceste presupuse interese contravin principiilor dreptului internaţional şi nu respectă Tratatul bilateral moldo-rus de bază, Rusia continuă să sfideze integritatea, suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova. Relaţiile cu Rusia influenţează complet procesul de negocieri şi asta în primul rând pentru că anume Federaţia Rusă este parte a acestui conflict. Odată ajunsă din calitatea de agresor în cea de „mediator” şi „pacificator” Rusia are alte mijloace de a influenţa şi împiedica procesul de reintegrare a Republicii Moldova. Chiar şi aşa, continuăm să insistăm asupra faptului că totul depinde de autorităţile de la Chişinău, de atitudinea fiecărui funcţionar, de modul în care sunt pregătiţi, de modul în care sunt interesaţi într-o anumită soluţie. Astfel, putem concluziona că succesul (daca poate fi numit aşa) Rusiei se datorează în mare parte incompetenţei şi indiferenţei autorităţilor constituţionale de la Chişinău din ultimii 21 ani.

Nu este vina OSCE dacă astăzi este mai important podul de la Gura Bâcului decât interesele, viaţa şi sănătatea a mii de oameni ce aşteaptă suport din partea autorităţilor constituţionale.

Am văzut mari speranţe din partea OSCE pe marginea deschiderii podului de la Gura Bâcului. Credeţi că acum sunt şanse mai mari decât în trecut pentru inaugurarea podului şi de ce este atât de important acest pod?

Pentru cei de la OSCE orice întrevedere, orice mesaj sau promisiune făcută este o adevărată realizare, deoarece scopul lor este de a facilita realizarea unei soluţii durabile. Priorităţile însă trebuie stabilite de către autorităţile constituţionale. Nu este vina OSCE dacă astăzi este mai important podul de la Gura Bâcului decât interesele, viaţa şi sănătatea a mii de oameni ce continuă să spere şi să aştepte suport din partea autorităţilor constituţionale.

Nu neg faptul că dezvoltarea economică şi a infrastructurii ar fi necesară, însă drepturile omului în opinia mea ar trebui să prevaleze. În timp ce politicienii continuă să producă „ştiri” şi declaraţii, cel puţin în presupusele închisori din regiunea transnistreană mor zilnic oameni nevinovaţi şi acest lucru nu este corect.

În dezbateri sunt acum statutul băncii transnistrene şi înmatricularea autoturismelor. Care ar fi, în opinia dvs., soluţia pe aceste două subiecte optimă pentru Chişinău şi acceptabilă de Tiraspol?

Situaţia băncilor din regiunea transnistreană trebuie rezolvată conform principiilor dreptului internaţional, însă teamă-mi este că nici la acest capitol Chişinăul nu are propuneri concrete. Poate greşesc. Un lucru este cert: problema respectivă, dar şi altele de acest fel, trebuie să aibă la bază numai precedentul privind înregistrarea agenţilor comerciali din regiune de către Camera de Comerţ de la Chişinău. Filialele băncilor străine ce îşi desfăşoară activitatea în stânga Nistrului trebuie legalizate şi acreditare conform legislaţiei naţionale. Oricum, pentru soluţionarea ambelor probleme menţionate de dvs., sunt necesare eforturi concentrate din partea tuturor structurilor statului şi nu doar din partea unei singure persoane sau a unui grup restrâns.

Unde ne poate duce politica paşilor mici în reglementarea transnistreană şi când ar trebui reluate discuţiile politice referitor la reintegrare?

Eu consider că politica paşilor mici în condiţiile actuale este singura care trebuie aplicată. Însă, important este ca aceşti paşi să fie realizaţi şi nu doar simulaţi.

interviu realizat de către: Ion Toma
sursa: allmoldova