PRINT

Situația și condițiile dificile în care activează cele 8 școli cu predare în limba română din regiunea transnistreană au fost discutate la o masă rotundă organizată de către Asociația Promo-LEX, joi, 13 decembrie 2018, unde au participat directorii instituțiilor.

Pe 19 octombrie 2012, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a constatat că Rusia a încălcat dreptul la educația elevilor din școlile românești din regiunea transnistreană. CtEDO a obligat atunci Rusia să respecte educația elevilor din școlile românești din regiunea transnistreană și să plătească despăgubiri în valoare de 1 milion 70 mii de euro, dar până astăzi evită să îndeplinească Hotărârea Curții Europene. Promo-LEX a reiterat că, în cauza Catan și alții, CtEDO a constatat că Republica Moldova nu a violat dreptul la educație în regiunea transnistreană, dar are răspundere față de educația elevilor din stânga Nistrului.

În pofida Hotărârii CtEDO și a ultimelor acorduri semnate între autoritățile de la Chișinău și Tiraspol, problemele celor 8 școli românești din regiunea transnistreană nu s-au rezolvat. „Nu poți spune că problema școlilor este soluționată. Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun”  din anul 1994 se află în starea asta… de trei clădiri, de umblat permanent cu autobuzele. Asta-i pericol permanent. Copilul parcurge 27 de kilometri tur-retur. În clasele a VI-VIII nici până astăzi nu există posibilitate să le fie oferită copiilor hrană caldă. Elevii din clasele a VI-VIII nu au posibilitatea să iasă afară la pauza dintre ore, deoarece coridorul are 1 metru și 20 de centimetri. Există riscul ca tinerii care învață în instituțiile de învățământ să fie înrolați în așa numita armată transnistreană, în acest sens sunt trimise citații pentru a se pune la evidență la comandamentul militar din orașul Bender”, spune Maria Roibu, directoarea Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” din Tighina.

Probleme similare au fost expuse și de ceilalți directori.

Menționăm că toate cele 8 școli cu predare în limba română nu au sedii proprii, dar închiriază. Cea mai mare presiune este simțită la 1 septembrie și 31 mai atunci când elevii și profesorii sunt monitorizați de persoane îmbrăcate în civil sau uniformă, în mod deschis fiind intimidați să participe la evenimentele solemne. Instituțiile de învățământ nu au dreptul să intoneze imnul Republicii Moldova cu mijloace tehnice și să arboreze tricolorul. Directorii școlilor au mai vorbit despre discriminare, stres și frica îndurată de către elevii și profesorii din instituțiile de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană.

Pentru informații, contactați: Natalia Munteanu, Ofițer de Comunicare Promo-LEX; GSM: 069 43 70 40
E-mail: [email protected]