PRINT

11 Noiembrie 2009 / Asociaţia „Promo-LEX” a prezentat un studiu axat pe analiza situaţiei privind libertatea întrunirilor, libertatea, siguranţa persoanei şi dreptul de a nu fi supus torturii, libertatea mass-media/libertatea de exprimare precum şi funcţionarea instituţiilor democratice ale statului în perioada post-electorală din Moldova (6 aprilie – 1 iulie 2009).

Autorii documentului au prezentat constatările lor bazate pe aprecierile obiective ale premizelor şi consecinţelor evenimentelor dramatice din Republica Moldova în perioada menţionată, elaborând de asemenea recomandări concrete pentru autorităţi şi alte structuri vizate în studiu.
Prezent la deschiderea evenimentului, Preşedintele Comisiei Parlamentare pentru elucidarea evenimentelor din aprilie, Vitalie Nagacevschi a menţionat că după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 drepturile omului au fost încălcate flagrant iar instituţiile democratice au fost influenţate politic. Cele mai dese încălcări sunt aplicarea torturii de către poliţişti. Iar pentru garantarea respectării drepturilor omului mecanismele existente nu sunt eficiente.

Alexandru Postica a expus drepturile şi obligaţiile autorităţilor publice locale şi anume cooperarea cu organizatorul şi poliţia, fiecare din cei enumeraţi având obligaţii şi drepturi. Iar în cazul existenţei unor încălcări ale ordinii publice poliţia şi reprezentanţii administraţiei publice locale vor dispersa întrunirea conform dispoziţiilor legale, anterior avertizându-i de acţiunile ce vor fi întreprinse. Expertul a atenţionat că în cazul nerespectării legii organizatorii şi participanţii vor fi traşi la răspundere conform dispoziţiilor legale. De asemenea, trebuie traşi la răspundere şi colaboratorii poliţiei care acţionează ilegal. Autorul a elaborat un set de recomandări pentru organele administraţiei publice locale: conlucrarea cu organele poliţiei, facilitarea procedurii de notificare şi organizarea întrunirilor, eficientizarea realizării dreptului la întrunire; pentru organele afacerilor interne: sporirea încrederii populaţiei în capacităţile poliţiei, dezvoltarea abilităţilor şi tacticilor pentru a face faţă comportamentului inadecvat şi agresiv, o mai bună cooperare între poliţie şi administraţia publică locală; pentru organele procuraturii: investigarea fermă de către Procurorul General a cazurilor de încălcare a dreptului la libera întrunire şi cazurilor de inacţiune ale poliţiei, sancţionarea conducerii forţelor de ordine, care nu şi-au îndeplinit obligaţiunile de serviciu; pentru parlament: Modificarea Legii în vederea stabilirii exacte a limitelor atribuţiilor şi drepturilor atît pentru autorităţile publice locale cît şi pentru poliţie, completarea capitolului V a Legii privind întrunirile cu un nou articol unde să fie indicată expres răspunderea pentru încălcarea Legii fiind prevăzută posibilitatea încasări prejudiciilor morale şi materiale pentru acţiunile autorităţilor publice locale cît şi a poliţiei.

Expertul Ion Manole a constatat încălcarea principiilor Supremaţiei Legii în perioada evenimentelor din aprilie 2009 şi abuzurile de drept săvîrşite de către organele abilitate să asigure respectarea supremaţiei legii: reţinerea arbitrară, maltratarea şi torturarea în timpul reţinerii persoanelor, încălcarea drepturilor procedurale ale persoanelor, tergiversarea procedurilor de investigare rapidă şi eficientă a cauzelor de abuz şi deces, concluzii îndoielnice a expertizelor medico-legale. În special, autorul a accentuat atitudinea tolerantă şi de sprijin a fenomenului de către factorii de decizie care au stimulat încălcarea supremaţiei legii într-un stat de drept şi lipsa reacţiilor oficiale. Astfel, autorul a prezentat comisiei parlamentare recomandări care trebuiesc implementate pentru o mai bună elucidare a evenimentelor sus menţionate (funcţionarea transparentă, implicarea specialiştilor străini şi a societăţii civile, stabilirea obiectivă a adevărului etc.) şi modificarea legislaţiei în vederea stopării apariţiei de noi premize pentru astfel de fenomene. De asemenea, Manole a accentuat asupra disponibilităţii societăţii civile de a se implica în acest proces.

Expertul Petru Macovei a expus rezultatele monitorizării şi evaluării modului în care mass-media a reflectat situaţia de fapt în perioada post-electorală din Moldova, afirmând că majoritatea posturilor TV au încălcat principiile etice şi deontologice de reflectare a evenimentelor: posturile Moldova1, NIT, N4, şi Prime TV au prezentat selectiv ştirile, au informat neobectiv cetăţenii, au manipulat textul şi imaginile, pledând în favoarea Partidului Comuniştilor. Postului naţional de televiziune „Moldova 1” a oferit informaţie părtinitoare în favoarea partidului de guvernământ. Expertul a făcut recomandări pentru presă: reflectarea obiectivă şi imparţială a evenimentelor, să ofere drept la replică tuturor părţilor implicate în conflict, să prezinte o retrospectivă a conflictului, cu utilizarea surselor de alternativă, să ţină cont de convingerile politice ale diferitelor categorii ale populaţiei, Consiliul Coordonator al audiovizualului să se autosesizeze pentru a lua măsuri pentru a asigura informarea completă, obiectivă şi veridică, dreptul la libera exprimare şi la libera comunicare a informaţilor prin intermediul mass-media.

Dl. prof. Alexandru Arseni a menţionat că în perioada de referinţă funcţionarea instituţiilor democratice a lăsat mult de dorit. În acest context el a subliniat că Parlamentul în exerciţiu la data de şase aprilie urma să formeze o comisie parlamentară, dar nu a făcut-o. Noul Parlament ales la 5 aprilie a creat o comisie sub conducerea deputatului Vladimir Ţurcan, dar aceasta din urmă nu a prezentat nici un raport de activitate. Cu mare întârziere a fost creată şi comisia parlamentară care îşi desfăşoară recent activitatea. Arseni a precizat că tergiversarea investigaţiilor favorizează pierderea şi distrugerea probelor în cauzele penale care stagnează. Alexandru Arseni a criticat dur inacţiunea Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte prestaţia judecătorilor care au examinat cazurile protestatarilor şi faptul că acesta nu s-a autosesizat în cercetarea cazurilor în care mandatele de arest au fost eliberate în birourile de serviciu ale ofiţerilor de urmărire penală. Expertul a salutat unele schimbări pozitive atestate în activitatea consiliului consultativ de pe lîngă Curtea Constituţională, menţionînd că practic orice sesizare este dezbătută iniţial la acest consiliu şi apoi examinată în plenul Curţii.

În calitate de invitat special, a participat Dna Natalia Belitser din cadrul Institutului pentru Democraţie Pylyp Orlyk din Kiev. Dna Belitser a prezentat o viziune asupra evenimentelor din aprilie din ţara vecină – Ucraina. Opinia publică din Moldova a avut astfel posibilitatea să constate cu stupoare că în perioada evenimentelor dramatice din aprilie, a fost interzis accesul unor jurnalişti şi cetăţeni ai Ucrainei pe teritoriul Republicii Moldova. Atât la punctele de trecere constituţionale, cât şi la cele aflate sub controlul ilegal transnistrean reprezentanţii structurilor vamale au avut acelaşi comportament şi au folosit aceleaşi argumente pentru a refuza intrarea pe teritoriul Republicii Moldova. În viziunea dnei Belitser acest lucru demonstrează faptul că acţiunile erau coordonate dintr-un singur centru. Expertul ucrainean este de părere că evenimentele dramatice din Moldova au schimbat viziunea asupra situaţiei din Republica Moldova.

Participanţi ai evenimentului au fost reprezentanţi ai societăţii civile, deputaţi şi reprezentanţi ai diverselor structuri de stat, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice, avocaţi şi victime directe ale abuzurilor autorităţilor din aprilie.

Studiul în limbile română şi engleză este disponibil aici.

Studiul a fost realizat cu suportul financiar oferit de Black Sea Trust for Regional Cooperation /A Project of the German Marshall Fund